Interviu cu Mihalea Nabăr, Director Executiv World Vision: provocările și rezultatele programului „Dove – Ai încredere în tine” implementat în școlile din mediul rural

Cum arată un program dedicat încrederii în sine a elevilor în România rurală? Care sunt provocările și nevoile elevilor din școlile din mediul rural din țara noastră? Am vorbit cu Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România, despre experiența implementării programului „Dove - Ai încredere în tine” în școlile din mediul rural, dar și despre experiența vastă a organizației pe care o conduce în domeniul programelor care sprijină accesul copiilor vulnerabili la educație de calitate.

1. În acest an, World Vision România s-a implicat în proiectul „Dove – Ai încredere în tine”, contribuind la implementarea lui în școlile din mediul rural. Spuneți-ne mai multe despre implicarea organizației dumneavoastră în acest proiect.

Implicarea World Vision România în proiectul „Dove – Ai încredere în tine” se desfășoară sub egida „Ne încredem în educație”. Misiunea noastră comună este de a susține generația următoare să crească, bucurându-se de modul în care arată – ajutând tinerii să își crească stima de sine și să își atingă potențialul maxim.

Determinarea de a implementa un astfel de proiect a venit în contextul în care studiile de specialitate arată foarte clar că încrederea scăzută în propriul corp are impact asupra bunăstării psihologice și sănătății mentale, dar și asupra relațiilor, educației și aspirațiilor copiilor și tinerilor.

În cadrul proiectului Ne încredem în educație, câteva sute de profesori și 12 elevi din Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România au beneficiat de mai multe training-uri din partea Dove. Scopul este de a disemina, până la finalul acestui an, informații pe teme despre încrederea în propriul corp pentru peste 10.000 de elevi de gimnaziu, elevi din 87 de școli din mediul rural, din cele mai vulnerabile comunități.

În cadrul acestor ateliere am urmărit ca elevii:

  • să înțeleagă conceptul idealurilor privind aspectul fizic și de unde vine presiunea de a le atinge;
  • să își dezvolte cunoștințele despre media, explorând modul în care imaginile și mesajele din reclame, filme și rețelele de socializare sunt adesea modificări ale adevărului;
  • să își dezvolte strategiile de a se opune presiunii privind aspectul fizic, evitând să se compare, contestând idealurile privind aspectul fizic și îmbunătățindu-și încrederea în propriul corp.

În cadrul atelierelor implementate în școli, profesorii au utilizat materiale adaptate nevoilor individuale ale copiilor și au contextualizat Ghidul pentru profesori dezvoltat de Dove în cadrul programului. Mai mult, prin programele acreditate de tip Școala Părinților, ale World Vision România, am informat părinții asupra importanței stării de bine și a încrederii în sine a copiilor. 

2. Care sunt principalele motive pentru care considerați un astfel de program important pentru educația copiilor?

Un astfel de program este extrem de important, mai ales pentru că 1 din 5 copii ne spune că este întotdeauna nefericit2, iar de cele mai multe ori cauza acestei nefericiri este neîncrederea în sine, fapt ce duce la pierderea speranței. Mai mult, în perioada pandemiei s-a adâncit lipsa încrederii în sine în cazul copiilor și tinerilor, majoritatea simțindu-se izolați și fără nici un fel de acces la activități care le creșteau stima de sine și încrederea. În acest context, refugiul copiilor și adolescenților a fost pe rețelele de socializare, acolo unde presiunea asupra lor este una foarte mare și imposibil de împărtășit părinților.

Potrivit studiului Romania Beauty Confidence Report, în România s-a intrat în pandemie cu 6 din 10 fete cu vârsta de peste 10 ani atât de îngrijorate de felul în care arată, încât alegeau să nu participe la activități de viață obișnuite, ca petreceri, sport sau înot, potrivit sondajului derulat la comanda companiei DOVE în 2018. Trei ani mai târziu, dintre care doi ani școlari afectați masiv de pandemia COVID-19 care a ținut copiii români în case luni de zile, 34% dintre fetele cu încredere în sine scăzută spun că părinții nu înțeleg presiunea pe care o simt de a arăta perfect pe rețelele de socializare. Iar gândurile a 1 din 3 fete cu încredere în sine scăzută sunt de îngrijorare cu privire la comentariile negative pe care le poate primi la fotografiile postate pe social media, dacă ele sunt needitate. În acești 3 ani, editarea imaginilor postate de eleve în social media a devenit normalitate: 74% dintre fetele cu încredere scăzută folosesc aplicații de editare foto, iar aplicarea filtrelor și a programelor de editare de poze pentru postări începe la 11 ani1.

Atunci când au de ales dintre fotografiile lor, 38% dintre fetele cu încredere în sine scăzută preferă imaginile modificate digital, în vreme ce 91% dintre fetele cu o încredere în sine ridicată aleg imaginile needitate.Același studiu derulat în februarie 2021 arată că 1 din 3 eleve din România postează, distribuie sau trimite selfie-uri în fiecare zi și de mai multe ori pe săptămână.

3. Care au fost principalele provocări în organizarea atelierelor de încredere în sine în școlile din mediul rural?

În cealaltă Românie, sau România rurală, așa suntem obișnuiți să vorbim atunci când vine vorba de acces la servicii sau la resurse, oricare ar fi ele, situația este una extrem de îngrijorătoare și obstacolele sunt la tot pasul. Una dintre cele mai mari provocări a fost legată de lipsa conștientizării din partea părinților sau profesorilor că o astfel de problemă există și că afectează real viețile adolescenților și copiilor. Într-un context în care în perioada pandemiei peste 40% dintre copii nu au avut acces la educație de calitate, 3 din 4 profesori ne spun că nu au cadre medicale în școală, iar 60% dintre părinți ne zic că și-au pierdut singurele surse de venit, este foarte greu să vorbești de încredere și de stimă de sine.2

Cu toate acestea, prin workshop-urile organizate cu profesorii, prin întâlniri cu părinții în sesiunile de ”Școala Părinților”, prin echipa foarte bună pe care am făcut-o cu liderii copiilor din Consiliul Consultativ al Copiilor, am reușit să punem această temă pe agendele partenerilor noștri din comunități și să lucrăm împreună la remedierea impactului ei.

De asemenea, una dintre provocările majore a fost să găsim echipe pluridisciplinare de consilieri, psihologi, asistenți sociali, care să intervină împreună cu părinții și profesorii în acțiunile desfășurate cu copiii și adolescenții. Luându-ne parteneri din comunități, prioritizând crearea de parteneriate sustenabile și punerea împreună a resurselor noastre cu alți actori prezenți în comunitate,  am reușit să îi ajutăm pe profesori și părinți să  înțeleagă mai bine cum să readucă sau să păstreze stima de sine în rândul copiilor.

Mediul rural este un loc în care atât adulții, cât și copiii găsesc foarte des toate motivele reale să își piardă speranța și încrederea în sine, iar workshop-urile desfășurate în proiect au participat direct la reziliența anumitor grupuri din comunitate, care sunt capabile să ducă acest lucru mai departe.

4. Cum a fost primit un astfel de proiect de către profesorii din mediul rural?

Ca orice proiect care vine cu măsuri concrete pentru ameliorarea  unor provocări cu care se confruntă copiii, adolescenții și adulții, acțiunile proiectului s-au bucurat de un real succes. Să nu uităm că acest proiect a venit în școli în perioada pandemiei, o perioadă în care schimbările au fost extrem de dese și s-au întâmplat de foarte multe ori fără consultarea elevilor, ceea ce a generat confuzie, instabilitate și chiar imposibilitatea de a gestiona modificările intempestive din viața de zi cu zi.

Toți acești factori și slaba reziliență de care a dat dovadă sistemul de educație au erodat încrederea și imaginea de sine a elevilor, profesorilor și părinților. În acest context, proiectul a contribuit prin acțiuni concrete, la momentul la care era nevoie, la înțelegerea de către profesori a presiunii pe care rețelele de socializare o pun asupra minții copiilor, asupra gândurilor și realității acestora.

Mai mult, proiectul a oferit profesorilor metode clare de lucru cu elevii, astfel încât să creeze contextele care să le ofere copiilor libertatea de a-și găsi și înțelege propriul stil. Profesorii au dat dovadă de interes în fața creării comunităților de practică în interiorul cărora și-au găsit parteneri care i-au ajutat să găsească cele mai bune răspunsuri la frământările copiilor.

5. Care credeți ca este impactul pe care l-a avut acest proiect asupra copiilor?

Cred că unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului a fost punerea împreună a resurselor mai multor actori, precum elevii, profesorii, ONG-urile, părinții, autoritățile publice și mediul privat, în jurul problemelor cu care se confruntă copiii și tinerii.

Faptul că în acest proiect, noi adulții, am recreat cercul de siguranță în jurul copilului, nu a făcut altceva decât să crească încrederea și stima de sine a acestuia. Fiind încurajați  să își spună părerile și problemele cu care se confruntă, să participe activ la desfășurarea atelierelor și să fie parteneri ai profesorilor, consilierilor, psihologilor cu care au interacționat direct, elevii au reușit să înțeleagă noțiunea de idealuri privind aspectul fizic,să aibă un simț mai mare al propriului stil și să facă, astfel, față influențelor exterioare. Copiii au învățat despre standardele nerealiste promovate de social media și și-au dezvoltat strategii prin care să facă față presiunilor sociale privind imaginea fizică.

6. Cum credeți că ar putea fi ajutați elevii din mediul rural să aibă mai mult acces la educație informală și socio-emoțională, atât de importantă pentru dezvoltarea lor?

Ca organizație care de 30 de ani implementează în România proiecte care contribuie direct la protejarea interesului superior al copilului și la dezvoltarea educațională și socio-emoțională a acestuia, considerăm că primul pas este înțelegerea importanței accesului la programe și la resurse centrate în jurul copilului. Știm foarte bine, cei care lucrăm cu copiii din zonele dezavantajate sau din rural, cât de inechitabilă este educația în România și cât de inegal este accesul la resurse. Acesta este și unul dintre motivele pentru care noi, în World Vision, ne concentrăm intervenția în patru arii principale de interes: educație, dezvoltare economică rurală, advocacy și, respectiv, protecția și participarea copilului. 

Toate proiectele noastre vizează aspecte care țin de accesul la educație sau la servicii socio-educaționale integrate, adresând inechitatea în educație și în accesul la serviciile de bază de care au atât de mare nevoie copiii și familiile lor. Prin programele noastre educaționale oferim burse școlare pentru elevii admiși la liceu care nu își pot permite costurile școlii și activități de educație non-formală care contribuie la dezvoltarea socio-emoțională a copilului.

Desfășurăm, de asemenea, programe educaționale de combatere a abandonului școlar, prin care le oferim copiilor o masă caldă la școală și ajutor la teme, un program amplu de educație digitală pentru școlile cu acces limitat la internet, programe de formare a profesorilor, de educație civică, de tip „a doua șansă”, destinate adulților și multe alte activități extracurriculare care au impact integrat asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor.

Nici unul dintre proiectele pe care le implementăm de peste 30 de ani și de care au beneficiat peste 500.000 de copii și câteva mii de profesori din cele mai vulnerabile comunități rurale, nu ar fi fost posibil fără ajutorul partenerilor noștri din sectorul privat, fără un parteneriat sustenabil cu școlile și autoritățile publice locale și centrale, fără voluntari dedicați și fără o echipă de 400 de profesioniști care lucrează la firul ierbii. Mai mult, nu uităm niciodată să măsurăm impactul a ceea ce facem, pentru că doar în acest fel putem să luăm cele mai eficiente măsuri care să ducă în direcția dezvoltării socio-emoționale a copiilor.

În sustenabilizarea acestor acțiuni în mediul rural este extrem de important parteneriatul cu autoritățile publice locale și centrale care ar trebui să investească intențional în câteva elemente critice:

  1. formarea și susținerea de specialiști care să poată interveni profesionist, inclusiv formarea profesorilor;
  2. infrastructură care să permită crearea unor contexte de învățare și dezvoltare, centrate pe fiecare copil în parte;
  3. dezvoltarea de conținuturi care să permită interactivitate;
  4. extinderea la nivel național a unor modele de bună practică, așa cum este și proiectul „Dove – Ai încredere în tine”.

1. Un studiu Dove realizat de Ipsos în februarie 2021 pe un e¬șantion de format din 297 de fete (10-17 ani) ¬și 300 de femei (18-55 ani) din România.

2. Un studiu World Vision despre BUNĂSTAREA COPILULUI din mediul rural 2020

Interes general | Toate disciplinele | Ştiri

Propus de: intuitext | 15.12.2021 16:03 | 11029 vizualizări

Aflați mai multe despre Dove Ai Incredere In Tine

Cadrele didactice sunt invitate să participe la trainingul gratuit „Dove – Ai încredere în tine”

intuitext | 29.04.2022

0 comentarii

Resursele din cadrul programului „Dove – Ai încredere în tine” rămân în continuare disponibile pentru profesori

intuitext | 22.12.2021

0 comentarii

Atelierul „Dove - Ai încredere în tine”. Cum pot cadrele didactice să devină ambasadori ai încrederii în sine

intuitext | 11.11.2021

0 comentarii

Training pentru profesori susținut de Domnica Petrovai.

intuitext | 26.10.2021

2 comentarii

” Dezbaterea “Adolescența fără filtre”. De ce este nevoie de un program dedicat încrederii în sine în școlile din România

intuitext | 19.10.2021

0 comentarii

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 51 evenimente

«MAI 2022»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Sărbătorim PAȘTELE!

Propus de: elza

Vocea profesorilor

Ce întrebări i-aţi pune unui specialist în predarea-învăţarea-evaluarea online? Echipa Didactic va obţine răspunsurile pentru dvs!

Sondajul zilei

Noua structură a anului școlar (2022-2023)a fost oficializată. Considerați că aplicarea ei va duce la îmbunătățirea activității școlare, comparativ cu cea în semestre?

100 voturi | 3 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: sportiv Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN