Pagini de istorie a românilor
Spații geografico-istorice
Romanii
romanii au cucerit partea aceasta:
Propus de: 18082003 | 09.12.2013 14:05
Satul Budăi
Satul Budăi
Propus de: catalin19742000 | 22.10.2013 15:26
Padurea chicere
Pădurea Chicere
Propus de: catalin19742000 | 22.10.2013 15:18
Spațiul geografic
Lacul Budăi
Propus de: catalin19742000 | 22.10.2013 15:15
Istoria satului Budăi. Spațiul geografic
Localitatea Budăi este situată în partea de nord – est a ţării şi este traversată de paralela de 47013' latitudine nordică şi meridianul de 27013' longitudine estică. Această localitate se învecinează cu oraşul Podu Iloaiei la est, comuna Erbiceni la nord, comuna Bălţaţi la nord – vest, satul Cosiţeni la sud şi comuna Lungani la sud – vest.
Din punct de vedere geografic, se află la est de Carpaţii Orientali, în Podişul Moldovei, mai exact în Depresiunea Jijia – Bahlui, între râul Bahlui, la nord şi pârâul Bahluieţ la sud.
Sub aspect administrativ, localitatea Budăi este considerată cartier al oraşului Podu Iloaiei din judeţul Iaşi, fiind situată pe un important ax de circulaţie (fostul Drumul Mare) care face legătura între oraşul Podu Iloaiei şi Târgul Frumos, şi anume drumul european 583 sau drumul naţional nr. 21.
Localitatea Budăi are un relief variat, fiind aşezată în Podişul Moldovei, mai exact în partea central – sudică a Câmpiei Moldovei, în Depresiunea Jijia – Bahlui. Câmpia Moldovei este înconjurată de alte regiuni mult mai înalte spre sud şi vest (Podişul Central Moldovenesc şi Podişul Sucevei), ceea ce îi conferă un caracter de vastă depresiune ce se continuă şi dincolo de Prut.
Mai exact, Budăiul este aşezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieţ şi a lacului artificial. În partea de nord se află dealul Budăiul lui Raţă sau dealul Raţa, cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăşte pârâul cu acelaşi nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieţ.
Orientarea râului Bahlui şi a pârâului Bahluieţ este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinaţie conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt şi afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă.
Pe teritoriul localităţii se află, ca principale formaţiuni geografice, Şesul Bahluieţului, terasele Bahluieţului, Şesul Bahluiului, terasele Bahluiului şi cuestrele.
Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicaţie şi aşezări, dar şi zone de versanţi cu pante accentuate şi cu degradări care necesită lucrări de îmbunătăţiri funciare.
Clima are un caracter continental de nuanţă excesivă, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase cu viscole.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 90C şi 100C, având un maxim în luna ianuarie de sub 40C. Aceste valori dau amplitudine termică anuală de peste 250C, ceea ce demonstrează existenţa unui continentalism foarte accentuat. Acelaşi caracter puternic continental este dat şi de valorile temperaturilor extreme, maximele absolute depăşind +380C, iar temperaturile minime ajungând şi până la -360C, chiar -380C.
Precipitaţiile sunt relativ reduse, valoarea medie anuală fiind între 450 ml – 500 ml/m2 şi au un caracter neuniform, cele mai mari cantităţi căzând în luna iunie (60 – 70 ml/m2, în medie), iar cele mai mici în lunile februarie – martie (20 – 25 ml/m2, în medie).
Vânturile sunt neregulate, bătând frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est şi vest. Uneori suflă crivăţul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 – 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă şi ger, şi sporadic vara, aducând un aer fierbinte şi uscat din răsărit.
Reţeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieţ şi pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variaţii ale nivelelor şi debitelor, cu creşteri ale acestora primăvara şi vara şi cu scurgeri minime toamna şi iarna.
Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localităţii Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieţ, la 2,5 Km în amonte de confluenţa cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi), cu scopul de a scoate de sub efectul inundaţiilor oraşul Iaşi şi zona industrială a acestuia. Lacul are şi scop piscicol, dar asigură şi necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă.
Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidenţă de apariţia unor izvoare. De altfel, şi denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi din Valea Chisarului, locul unde s-au aşezat întâi temeliile satului.
Solurile caracteristice din teritoriu sunt reprezentate de cernoziomuri formate pe terasele Bahluiului şi pe înălţimile sub formă de platouri colinare din partea superioară a coastei Bahluieţ – Bahlui. Pe versanţii cu pante accentuate apar soluri degradate în anumite proporţii.
Pe solurile din teritoriul localităţii se dezvoltă o vegetaţie reprezentată prin pajişti de silvo – stepă şi păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun şi fag.
Pe pajiştile existente se întâlnesc plante ca: golomăţul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roşu, trifoi alb, muşeţel şi multe alte specii. În unele bălţi apare stuful şi papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură şi păiuşca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini şi buruienişul cu scai măgăresc.
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop şi salcie.
Fauna este caracteristică silvo – stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, şoarecele de câmp şi iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc şi alte specii de animale, cum ar fi mistreţul, vulpea, cârtiţa şi căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescăruşul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, ţarca, sticletele, cucu, şoimul, bufniţa şi pupăza.
În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, şi anume pârâul Bahluieţ şi râul Bahlui, având o faună şi o vegetaţie specifice zonelor de silvo – stepă.
Propus de: catalin19742000 | 22.10.2013 15:06
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.