Determinarea proprietăților tricoturilor

Proprietăţile tricoturilor se apreciază printr-o serie de analize şi determinări.

Principalele analize şi încercări tehnologice la care sunt supuse tricoturile sunt următoarele:

• determinarea înclinării şirurilor de tricot se realizează cu un raportor cu o precizie de 0,5^o;
• determinarea structurii tricotului (tipul tricotului, determinarea feţei tricotului, determinarea evoluţiei firelor şi stabilirea desenului de legătură);
• determinarea fineţii maşinii de tricotat;
• determinarea naturii şi a fineţii firelor;
• determinarea desimii tricoturilor se realizează cu triconomul cu lupă textilă, cu un şablon special sau cu microscopul electronic;
• determinarea masei tricotului pe metrul pătrat se realizează prin cântărirea a 8 epruvete de tricot cu dimensiunile de 250 ´ 250 mm, pe o balanţă cu precizie de 0,01 g, după care masa acestora se înmulţeşte cu cifra 2;
• determinarea rezistenţei la străpungere se realizează cu ajutorul unui dinamometru şi constă în determinarea forţei de perforare a tricotului prin străpungerea sa cu o bilă metalică;
• determinarea hidrofiliei tricoturilor.

Permeabilitatea la vapori sau apă

Permeabilitatea la vapori sau apă reprezintă capacitatea tricoturilor de a absorbi, reține și antrena umiditatea. Ea depinde de: natura materiei prime (prin higroscopicitatea și hidrofilia acesteia), structura tricotului (prin porozitatea acestuia, determinată de parametri de structură), finisare și croială.

Din punct de vedere igienic sunt preferate materiile prime hidrofile și higroscopice (bumbac, lână ș.a.), mai ales în cazul produselor de lenjerie care trebuie să creeze senzația de confort.

Permeabilitatea la aer

Permeabilitatea la aer este proprietatea tricoturilor de a permite circulaţia aerului între corp şi mediu și se măsoară prin volumul de aer care trece printr-o unitate de suprafață în unitatea de timp. Ea este influențată în principal de structura tricotului, prin mărimea spațiilor libere dintre diferitele elemente de structură, dar și de natura şi structura firelor prelucrate.

Această proprietate igienică, foarte importantă pentru produsele de îmbrăcăminte, se adaptează în funcție de anotimp, fiind mai mare la îmbrăcămintea de vară și mai mică la cea de iarnă.

Capacitatea de izolare termică

Capacitatea de izolare termică este proprietatea tricoturilor de a împiedica degajările de căldură ale corpului omenesc către mediul înconjurător și de a proteja corpul împotriva radiațiilor calorice exterioare și se exprimă prin cantitatea de căldură care trece printr-o unitate de suprafață în unitatea de timp. Ea este influenţată de conductibilitatea termică a materialului, porozitatea tricoturilor (determinată de natura firelor, structura tricotului, finisarea tricotului), condiţiile atmosferice exterioare (temperatură, umiditate, viteza de circulație a aerului).

Fenomenul pilling

Fenomenul pilling este o proprietate negativă a tricoturilor, fiind în strânsă legătură cu rezistența la frecare.

Acest fenomen se manifestă prin migrarea spre exteriorul tricotului a unor fibre, urmată de răsucirea lor în jurul altora, pe suprafața tricotului apărând mici ghemotoace de fibre, influențând negativ aspectul tricotului.

Intensitatea acestui fenomen este determinată de coeficientul de frecare și flexibilitatea fibrelor, structura tricotului, capacitatea de încărcare cu electricitate statică.

Rularea tricoturilor la margini

Rularea tricoturilor la margini este o caracteristică negativă a tricoturilor fiind datorată tendinţei de îndreptare a firului din ochiuri. Aceasta este influențată în special de structura tricotului.

Deşirabilitatea tricoturilor

Deşirabilitatea tricoturilor este determinată de ruperea unui element de structură al tricotului datorită unor forțe ce depășesc rezistența firului, sau datorită degradării prin uzură.

Este o proprietate negativă și depinde în principal de structura tricoturilor.

Extensibilitatea tricoturilor

Extensibilitatea tricoturilor este proprietatea acestora de a-și modifica dimensiunile sub acțiunea unei forțe de întindere. Aceasta depinde de caracteristicile firului, de structura şi desimea tricotului.

Elasticitatea tricoturilor

Elasticitatea tricoturilor este proprietatea acestora de a-și modifica forma sub acțiunea unei forțe exterioare și de a-și reveni la forma inițială când acțiunea forței încetează.

Gradul de elasticitate a unui tricot depinde de structura sa.

Alungirea la întindere

Alungirea la întindere unidirecţională sau bidirecţională reprezintă deformarea tricoturilor sub acțiunea forțelor deformatoare (a solicitărilor).

Valoarea alungirilor depinde de structura tricoturilor, natura şi fineţea firelor folosite, precum și de parametrii de structură ai tricotului.

Rezistenţa la diferite solicitări

Rezistenţa la diferite solicitări (de tracţiune/întindere pe diferite direcţii, la frecare, la plesnire și străpungere) determină valoarea și durata de întrebuinţare a articolelor din tricoturi.

Stabilitatea dimensională

Stabilitatea dimensională reprezintă proprietatea tricoturilor de a-și păstra, în anumite limite, dimensiunile în timpul purtării și după operații de întreținere casnice (spălare, călcare).

Stabilitatea dimensională este influenţată de natura materiei prime, structura tricotului și parametrii procesului de fabricaţie.

Desimea tricoturilor

Desimea tricoturilor se apreciază prin numărul de ochiuri corespunzătoare unei unităţi de lungime a tricotului.

Desimea ochiurilor poate fi exprimată în desimea pe orizontală D_o (numărul de ochiuri pe o lungime de 50 mm de tricot) şi desimea pe verticală D_v (numărul de rânduri pe o lungime de 50 mm de tricot).

Grosimea tricoturilor

Grosimea tricoturilor depinde de natura, fineţea materiei prime şi structura tricoturilor.

Lăţimea tricoturilor

Lăţimea tricoturilor este determinată de dimensiunile fonturilor maşinilor de tricotat, de forma tricotului, materia primă, structura tricoturilor și procesul de finisare.

Lungimea tricoturilor

Lungimea tricoturilor este o caracteristică dimensională determinată de utilaj, materie primă, structura şi destinaţia tricoturilor.

Proprietăţile igienico-funcționale ale tricoturilor

Din categoria proprietăţilor igienico-funcționale ale tricoturilor se menționează:

• capacitatea de izolare termică;
• permeabilitatea la aer;
• permeabilitatea la vapori sau apă.

Proprietăţile fizico-mecanice ale tricoturilor

Dintre proprietăţile fizico-mecanice ale tricoturilor se menționează:

• rezistenţa la diferite solicitări;
• alungirea la întindere;
• elasticitatea tricoturilor;
• extensibilitatea tricoturilor;
• deşirabilitatea tricoturilor;
• rularea tricoturilor la margini;
• fenomenul pilling.

Proprietăţile fizice ale tricoturilor

Principalele proprietăţi fizice ale tricoturilor sunt:

• lungimea tricoturilor;
• lăţimea tricoturilor;
• grosimea tricoturilor;
• desimea tricoturilor;
• stabilitatea dimensională.

SARCINI DE LUCRU:

1. TEMĂ PENTRU PORTOFOLIUL PROIECTULUI:

Tricoturile, ca produse textile cu destinații multiple, prezintă o serie de proprietăți care depind de caracteristicile materiei prime, structura și parametrii de structură, procesul de fabricație și parametrii tehnologici ai fazelor de fabricație. Tricoturile pot fi caracterizate prin proprietăți fizice, fizico-mecanice și igienico-funcționale. Prezentați principalele proprietăţi ale tricoturilor, precum și metodele de determinare a acestora.

2. Rezolvați EXERCIȚIUL INTERACTIV ONLINE „PROPRIETĂȚILE TRICOTURILOR”.

Exercițiul poate fi accesat aici:

https://learningapps.org/7530441

Termen: 01.08.2021.

Profesor coordonator,

Andrei Doina.