Strategii didactice eficiente in online

STRATEGII DIDACTICE EFICIENTE UTILIZATE ÎN MEDIUL ONLINE

Profesor Rădoi Adriana-Cristina
Școala Gimnazială ,,Gheorghe Tătărescu”, Târgu-Jiu

Primăvara lui 2020 adus o schimbare bruscă în sistemul
educațional afectat deevoluția epidemiei de SARS-CoV-2,
activitatea mutându-se în mediul online, educația la distanță
oferindu-ne oportunitatea conectării, a dialogului și a
soluțiilor.
Odată cu introducerea obligativității acestor cursuri la
distanță, toti profesorii, indiferent de vârstă și pregătire,
s-au aflat în fața necesității de a se adapta, și, fie că le-a
fost ușor sau greu, a trebuit să fie pregatiti să-și facă
meseria în fața calculatoarelor.
Pe perioada carantinei, dacă ne raportăm la eficiența
învățării de la distanță, aceasta a fost o adevărată
provocare, neajunsurile fiind binecunoscute de toată lumea și
resimțite cel mai bine de noi, de dascăli.
Însă, mentaliatea deschisă a profesorilor care au urmărit să
rămână conectați cu elevii lor, i-a determinat să conceapă
materiale de curs relevante, să pună accentul pe abordarea
flexibilă a muncii elevilor și pe importanța reflecției în
învățare – toate constituind fundamentul noii paradigme a
educației de calitate:
I. Instrumentele și strategiile utilizate pentru conectare de la
distanță au fost furnizate materialele într-o varietate de forme:
prin video, filmulețe cu activități interactive, cântece,
simulări, aplicații etc. Unele bariere ar putea totuși să apară
în cazul elevilor care ar avea probleme cu un anumit format – cum
ar fi cei cu bariere de citire (dislexia sau cu bariere video), cum
sunt cei cu probleme de vedere sau auz care au un dezavantaj major
în cursurile în care există o singură modalitate de angajament
cu conținutul.
Astfel, apare necesitatea abordării unor sarcini ,, mixed-media”.
De exemplu, într-o lecție de istorie pot fi utilizate: o emisiune
radio, articole de ziar și o hartă interactivă, elevul putând
identifica subiectul propus spre dezbatere în toate materialele.
II. Există o adevărată bogăție de conținuturi în mediul
online, astfel că, o scurtă accesare a internetului prin
intermediului celui mai popular motor de căutare, Google, oferă o
sumedenie de informații, idei și referințe.
Este momentul în care intervine rolul esențial al profesorului
care trebuie să propună materiale primare autentice, aceasta fiind
o cale excelentă prin care poate fi ancorată învățarea.
Sursele autentice, exemplele reale și cazurile luate din istoria
noastră sau din lumea naturală furnizează un context bogat și
nuanțat, în comparație cu acele concepte ipotetice, fabricate,
cărora le lipsește autenticitatea. Solicitându-le elevilor să
analizeze și să interpreteze materialele primare și conținutul
actual poate să le sporească angajamentul și gândirea critică.
III. Angajamentul față de materialul de instruire poate fi
demonstrat prin lucrurile pe care le creează elevii și care oferă
oportunități de a lucra împreună și de a se exprima personal
totodată. De exemplu, elevilor poate să li se ceară să creeaze
povești digitale, utilizând tehnologii ca Photo Story sau
PowerPoint, după ce au ales o temă care le place și este legată
de studiul și interesul lor referitor la acel subiect și care
leagă viața lor cu conținutul lecției.
O altă situație care generează creerea de către elevi a
conținutului – individual sau colaborativ este să citească
articole sau texte critice și apoi să creeze prezentări de 2-3
minute sau interviuri înregistrate (podcasts).
Feedback-ul în timp util este esențial pentru învățarea
elevilor; acest lucru este valabil mai ales în mediile de
învățare online, atunci când elevii nu sunt în măsură să
pună întrebări, așa ar fi în mod normal, în cadrul clasei.
Astfel, elevii au avut o dezbatere online despre beneficii și
neajunsuri legate de tema lecției. Dezbaterile pot fi sincrone
(utilizând Zoom sau alt soft de conferințe online) sau asincrone
(utilizând VoiceThread sau doar o tablă de discuții).
IV. Reflecția și meta-cogniția sunt esențiale pentru
învățare, în orice mediu, iar în învățarea online,
profesorii trebuie să-i ajute intenționat pe elevi să reflecteze.
Astfel de activități împletesc chestionare, spații de discuție,
interviuri și fișe cu întrebări/ provocări care să-i ajute pe
elevi să reflecteze asupra propriei lor învățări.
Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop mai
degrabă evaluarea formativă decât sumativă a elevilor. Aceasta
furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul
forumurilor de discuţii sau exerciţiilor online.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev,
colegi sau de către o persoană sau un grup din afară. Cele mai
comune strategii de evaluare online utilizate în IT sunt în
prezent utilizarea comunicării prin computer ca mediu de transfer
pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor de genul: eseuri,
alcătuirea şi predarea de portofolii şi pentru testarea pe
computer, de exemplu răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns de
tipul alegere multiplă şi quiz-uri (întrebare, emisiune-concurs
de tip „cine ştie câştigă”, interogare, chestionare, examen
oral, întrebări de control).
Unele dintre opţiunile on-line enumerate în literatura de
specialitate includ: teme scrise, participarea la discuţii online,
eseuri, publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor, quiz-uri şi
întrebări online, activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de
rol, teme colaborative, dezbateri, portofolii, revizuiri, examene
on-line (cu carte deschisă, structurate, cronometrate).
Tot mai des, cadrele didactice şi formabilii utilizează și alte
aplicaţii online, care facilitează activităţile de
predare-învăţare-evaluare, dintre care:
-Platforma eTwinning (http://www.etwinning.net),
-Google Docs (http://www.google.com/google-ds/hpp/hpp_ro_ro.html),
-Google Groups
(http://groups.google.com/googlegroups/overview.html),
-Teachertube (http://www.teachertube.com),
-Moodle (http://www.moodle.ro).
Abordarea într-o manieră modernă a procesului de predare,
învăţare şi evaluare se poate realiza prin utilizarea în
procesul didactic a următoarelor instrumente Web:
-Blogurile - acronimul de la weblogs, blog-urile sunt utilizate
pentru a schimba informaţii şi opinii cu cititorii şi pentru a
solicita reacţii şi discuţii.
-Video conferinţele - facilitează comunicarea la distanţă prin
intermediul camerei web.
-Forumurile de discuţii - permit interacţiunea, discuţiile şi
schimbul de experienţă cu formabilii dintr-o clasă fără a fi
necesar ca aceştia să fie conectaţi sau să se afle în acelaşi
timp şi în acelaşi loc cu profesorul.
-Servicii de poştă electronică cunoscute: Yahoo Mail
(https://mail.yahoo.com )şi Google Mail (https://gmail.com).
Școala virtuală întărește rolul de facilitator al cadrului
didactic, evidențiind rolul elevului ca parte activă în
învățare, astfel încât dascălul are oportunitatea să inspire
învățarea și să o ghideze mai mult decât să o controleze.
Educația la distanță a însemnat reanalizarea și redimensionarea
conținuturilor transmise, trecând dincolo de curriculumul scris,
programe și teste, de note, de controale frontale sau reguli
rigide, procesul de învățare fiind bazat pe caracteristicile și
nevoile imediate ale elevilor: curiozitate, autonomie, satisfacția
de a fi parte dintr-un grup, de a contribui la factorul de
schimbare, de a fi apreciat.

Referințe bibliografice:
• Anghel, T. (2009), Instrumente şi resurse web pentru profesori,
Bucureşti, Editura All.
• Balanskat, A., Blamire, R., Kwefala, S. (2006).
• Bocoș, M. (2013), Instruire interactivă, Iaşi, Editura
Polirom.
• https://creeracord.com/2020/05/14/strategii-de-predare-ale-profesorilor-premiati-pentru-instruirea-online/
• http://scoalagimnazialaluncapascani.ro/wp-content/uploads/2015/01/Innovative-approaches-to-teaching.pdf
• https://www.qualform.snsh.ro/campanie-online/strategii-de-crestere-a-atractivitatii-invatarii-in-mediul-online-2.