Îmi hotărăsc singur viitorul! Profesor Văleanu Ioana, Grup Şcolar C.C.F. Feteşti, jud. Ialomiţa
La începutul acestui an, am susţinut o oră educativă de Consiliere şi Orientare, la clasa a XII-a, profilul Tehnic, specializarea Tehnician în instalaţii electrice, la modulul "Dezvoltarea carierei profesionale", cu titlul de mai sus,urmărind conştientizarea elevilor în scopul alegerii meseriei dorite, în funcţie de aptitudinile personale, de cerinţele profesiei şi de oferta de pe piaţa muncii.
Activitatea a vizat următoarele competenţe: cunoaşterea abilităţilor necesare în planificarea vieţii tinerilor şi dezvoltarea abilităţilor de informare privind cariera.
Ca resurse materiale, am folosit: fişe de lucru pentru jocul de rol şi profilul ocupaţional, fond muzical, cugetări despre carieră, P.C., post-it-uri, film-parodie "Ghiceşte ocupaţia!".
Lista resurselor procedurale a cuprins: conversaţia, jocul de rol, brainstorming-ul, lucrul cu dicţionarul, cu computerul, exemplul (părinţi, prieteni), cooperarea, selecţia şi lectura cugetărilor, ascultarea interactivă, descoperirea, argumentarea, feedback-ul.
Desfăşurarea metodică a lecţiei s-a structurat pe patru activităţi:
A.1: Exerciţiul de spargere a gheţii. Imaginându-şi o roată a meseriilor, elevii s-au ridicat la propunerea dirigintelui: Să răsară Soarele asupra celor care vor să devină electricieni! Să-i lumineze Soarele pe cei care vor să ajungă pompieri!... Să apară Soarele asupra celor care nu ştiu spre ce profesie să se îndrepte!
S-au anunţat apoi titlul, scopul şi obiectivele orei.
A.2: Metoda brainstorming-ului. Pornind de la titlu, am precizat că, pentru aceasta, au nevoie de un plan de carieră, în vederea luării deciziilor potrivite în momentele potrivite şi a motivării învăţării pentru a atinge obiectivele fixate.
Valorificând activităţile şi informaţiile primite la orele anterioare, elevii au putut să recunoască, în fişa proiectată pe ecran, etapa unde se află ei acum: luarea deciziei, după ce au depăşit etapa de autocunoaştere (aptitudini, stil de învăţare, valori, interese) şi cea de cercetări despre profesie (căutare de informaţii, practică în domeniu, experienţă, tendinţele profesiei).
În acest sens s-au citit câteva eseuri cu titlul "Mă cunosc bine?", apoi am prezentat concluziile: în general le place să repare maşini, instalaţii electrice, să construiască, să lucreze pe calculator. Nu le place să lucreze afară, să aibă multe responsabilităţi, să lucreze individual sau peste program. Pasiunile frecvente sunt maşinile, motocicletele, călătoriile, muzica, animalele. Defectul predominant este nervozitatea, urmată de necunoaşterea unei limbi străine. Din 18 elevi, 13 preferă să planifice munca, 4-să execute, iar 1 pe amândouă; 2 recunosc că le place rutina, 16 schimbarea, noul, 4 preferă să lucreze la birou, 13 pe teren, 1 le îmbină, 3 recunosc că au o fire introvertită, iar 15 extravertită.
Am remarcat sinceritatea răspunsurilor şi le-am recomandat mai mult autocontrol, răbdare, toleranţă, calm, putere de decizie, să aibă mai multă încredere în ei înşişi şi să înveţe temeinic o limbă străină.
S-a prezentat apoi setul de valori al clasei, stabilit după aplicarea anterioară a unui chestionar, reieşind următoarea ierarhizare: avantajele materiale ale profesiei dorite, satisfacţia, ambianţa favorabilă de lucru, stilul dinamic de viaţă, prestigiul.
A.3: Pe fond muzical ("Submarinul galben"), pentru jocul de rol "Naufragiul", am distribuit fişe de lucru, care le-am solicitat să-şi imagineze că sunt într-o călătorie pe ocean, ajung pe o insulă şi, neştiind cât timp vor rămâne acolo, trebuie să-şi aleagă o anumită ocupaţie/meserie, care să corespundă cu aptitudinile personale, argumentând alegerea şi precizând ce ştiu despre această meserie. Alegerea lor s-a îndreptat către următoarele profesii: electrician, profesor de înot, constructor, vânzător de fructe, ghid turistic, şofer, transportator, agent hotelier.
După lectura câtorva argumentări, a urmat o scurtă interevaluare elev-elev: Pe cine ai avut ca model în alegerea meseriei? De ce crezi că ţi se potriveşte? Ce altă profesie ai putea alege?
A.4: Lucrul pe cele patru grupe a vizat profilul ocupaţional Tehnician în instalaţii electrice, cu patru sarcini diferite:
- Subliniaţi calităţile profesionale specifice meseriei voastre, din listă;
- Subliniaţi cunoştinţele necesare meseriei voastre;
- Subliniaţi aptitudinile specifice meseriei voastre;
- Marcaţi cu A avantajele şi cu D-dezavantajele meseriei voastre (din listă).
Liderul fiecărei grupe a citit răspunsurile apreciate de dirigintă.
Evaluarea orei educative s-a realizat individual pe post-it-uri, prin răspunsurile la cele trei sarcini:
- Dă o notă de la 1-10 pentru a aprecia cât de utilă a fost tema dezbaterii pentru tine.
- Numeşte trei lucruri reţinute din oră şi necesare în viaţă.
- Formulează o întrebare de care nu ai scăpat la sfârşitul orei.
90% dintre elevi au dat note peste 8, recunoscând că tema orei educative le-a fost deosebit de utilă, majoritatea elevilor au precizat că au reţinut ca elemente necesare în viaţă: nevoia de comunicare, lucrul în echipă şi autocontrolul. Întrebarea rămasă fără răspuns a fost: "Oare voi face tot ce mi-am propus?"
La sfârşitul orei, elevii au citit câteva cugetări despre carieră şi au urmărit un film-parodie "Ghiceşte ocupaţia!"
Impactul imediat asupra elevilor a constat în schimbarea de atitudine, conştientizarea responsabilităţii în luarea unei decizii pentru toată viaţa, alegerea meseriei, a facultăţii, o mai bună autocunoaştere, regândirea avantajelor/dezavantajelor profesiei alese. Fiecare elev a înţeles, de la început, că trebuie să ştie cine este şi unde vrea să ajungă, adică să se cunoască foarte bine, să-şi cunoască profilul actual şi să-l compare cu cerinţele locului de muncă dorit.
Modificările constatate în comportamentul elevilor, în timp, au fost: seriozitatea în pregătirea examenului de atestat profesional ( din 18 elevi, 12 au prezentat proiectul în Power Point), promovarea 100% a examenului de atestat profesional.
Dintre recomandările adresate părinţilor, în ordinea priorităţilor, se numără: creşterea nivelului de implicare a acestora în educarea copiilor, în colaborare cu şcoala, îndeosebi cu dirigintele, respectarea Parteneriatului scris, semnat de ambele părţi, dar şi a parteneriatului informal (şedinţe cu părinţii, consultaţii, comunicări, avertismente, sancţiuni). Deşi cunoşteau că este o clasă terminală, cu probleme, părinţii au avut o prezenţă foarte slabă la şedinţe, au manifestat o totală indiferenţă faţă de situaţia copiilor lor, ocupaţi fiind cu serviciul, afacerile, au plasat responsabilitatea exclusiv pe seama şcolii, preferând discuţiile telefonice, grăbite, nedocumentate, fără o întâlnire directă, care să le permită înţelegerea situaţiei şi găsirea unei soluţii reale, benefice.
Profesor VĂLEANU IOANA,
Grup Şcolar C.C.F. Feteşti, jud. Ialomiţa
