Metode activ-participative utilizate în lecțiile de Limba și literatura română la ciclul primar

Metode activ-participative utilizate în lecțiile de Limba și literatura română
la ciclul primar

prof. înv. primar Boian Mircea Vasile
Şcoala Gimnazială Vad, jud. Cluj

Metodele de învăţare activă fac lecţiile interesante, ajută elevii să realizeze judecăţi de substanţă şi fundamentate, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care să fie capabili să le aplice în viaţa reală. Printre metodele care activizează predarea–învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor, caracterului ludic şi oferă alternative de învăţare cu „priză” la copii.
În vederea dezvoltării vocabularului la elevi, trebuie să utilizăm, cu precădere unele strategii activ–participative care să le îmbogăţească exprimarea. Acestea nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.
Din multitudinea de strategii moderne iată o sinteză a câtorva strategii:
1. Brainstorming-ul
Este o metodă prin care se dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea gândirii divergente, care solicită găsirea unor soluţii proprii pentru problemele propuse. Etimologic, brainstorming provine din limba engleză, din cuvintele ,,brain”=creier şi ,,storm”=furtună, ceea ce înseamnă furtună în creier, efervescenţă, aflux de idei, o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Un principiu al brainstorming-ului este: cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
Brainstorming-ul poate avea mai multe variante:
a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicită elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor.
Exemplu de introducere a metodei:
« Ce aţi face în locul lui Ştefan la aflarea veştii că Mitruţ a fost omorât? »
b) metoda FRISCO este o metodă prin care elevii „joacă” o atitudine faţă de o problemă. Atitudinile pot fi:
• optimistul – sigur că problema se poate rezolva şi va găsi soluţii;
• realistul – caută soluţii, argumente pro şi contra;
• exuberantul – foarte încântat de situaţie;
• pesimistul – sigur că problema nu se poate rezolva;
• scepticul – nesigur, se îndoieşte.
Exemplu: ,,Căţeluşul şchiop” de Elena Farago - Posibile reacţii ale copiilor:
• optimistul: Ne ducem la doctor şi îl vindecă.
• realistul : Îl ducem la doctor, încercăm să îl vindecăm, dar dacă e prea târziu şi nu se mai poate vindeca vom avea noi grijă de el.
• exuberantul: Ce drăgălaş e! N-am mai văzut un căţel aşa de frumos!
• pesimistul: E prea târziu. Nici nu are rost să încercăm!
• scepticul: Nu cred că se mai poate face nimic. Dacă e prea târziu?
c) metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemănătoare cu brainstorming-ul, având specifică numai notarea ideilor originale si esenţiale. Elevii grupaţi câte 6 scriu fiecare, 3 soluţii la problema propusă pe o foaie, într-un sens stabilit (de la stânga la dreapta), fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Prin acestă preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele şi se îmbunătăţesc ideile fiecărui participant.
Exemplu : « Găsiţi trei soluţii pentru ca Nică să fie iertat de mama lui. »
Avantajul metodei constă în faptul că dezvoltă gândirea critică şi oferă elevilor timizi posibilitatea de a se exprima.
2. Gândiţi – lucraţi în perechi, comunicaţi !
Este o modalitate simplă şi rapidă de învăţare prin colaborare pe grupe. La o întrebare pregătită anticipat de învăţător, elevii pot găsi mai multe răspunsuri posibile. După ce dau răspunsuri individual, elevii îşi citesc răspunsurile în perechi şi vor încerca să elaboreze un răspuns comun corect. Rezumarea într-un timp scurt a răspunsurilor, obligă elevii să sesizeze şi să sintetizeze esenţa informaţiilor primite şi apoi să le prezinte clar şi concentrat :
Exemplu : Ce calităţi avea Cuza ? ( Ocaua lui Cuza, de Dumitru Almaş)
Listă cu însuşirile personajului: cinstit, credincios, cu bună credinţă, corect, necinstit, omenos, drept, nerecunoscător, arogant, rău, demn, viclean, păgubit, lacom, bogat.
Prin confruntarea răspunsurilor în perechi şi între perechi există premisele organizării informaţiilor acumulate în structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor conţinuturi şi duc la o învăţare buna.
3. Mai multe capete la un loc
Strategia urmareşte învăţarea prin cooperare pe grupuri de 3–4 elevi. Fiecare membru al grupului are alt număr (1,2,3,4). După enunţarea unei întrebări problemă, fiecare va spune răspunsul său, iar apoi, după dezbateri, vor formula răspunsul grupului, pe care îl va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigură implicarea în activitate a tuturor elevilor.
Exemplu de sarcină pe echipă:
„Cu ce bogăţii se mândreşte ţara ?” ( Ţara mea, de Andrei Ciurunga)
4. Termenii cheie
Metoda presupune ca învăţătorul să identifice şi să scrie pe tablă 4, 5 cuvinte cheie din textul ce urmează a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual şi apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte să alcătuiască un text. După un timp limitat, câteva din perechile de copii vor citi textul scris. Citind textele elevilor şi apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparaţie care duce de multe ori la fixarea cunoştinţelor corecte.
Exemplu: Se scrie un text scurt folosind cuvintele următoare: unire, domnitor, moldoveni, oca, munteni, negustor.
5. Eseul de 5 minute
Învăţătorul cere elevilor ca timp de 5 minute să scrie neîntrerupt tot ce gândesc despre un anumit subiect. Când vor citi ideile în perechi sau în grup, în faţa clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri şi pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari în cursul lecturii textului nou pentru a-şi clarifica incertitudinile. E bine ca la sfârşitul activităţii elevii să revină asupra celor scrise în debutul lecţiei şi să le evalueze din perspectiva noilor informaţii.
Exemplu : « Scrieţi în 5 minute tot ce vă trece prin minte despre ţara noastră!”
6. Cvintetul
Reprezintă instrumentul de sintetizare a informaţiilor, de evaluare a înţelegerii şi creativităţii elevilor şi mijlocul de exprimare a creativităţii lor. „CVINTETUL” este o poezie format din cinci versuri, cu ajutorul căreia se sintetizează şi condensează informaţiile, incluzându-se şi reflecţii ale elevilor, care pot lucra individual, în perechi sau în grup. Alcătuirea unui cvintet favorizează reflecţia personală şi colectivă rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, manifestarea creativităţii etc.. El are următoarea structură algoritmică:
1. Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv (subiectul poeziei).
2. Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.
3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la modul gerunziu care exprimă acţiuni.
4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele autorului faţă de subiectul abordat (eventual o propoziţie).
5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.
Exemplu: „ Ghiocelul
Plăpând , mic
Ascunzându-se , îndrăznind , răsărind
Aduce bucurie în suflet.
Vestitor”
Variantele obţinute pot fi afişate şi citite colegilor. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide şi mai eficiente mijloace de sinteză şi rezumare a informaţiilor şi noţiunilor.
7. Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. Elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se cere să noteze un pasaj dintr-un text care i-a impresionat. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj. După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie.
Vorbind despre necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice şi a căutării de noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din şcoală, prin directa implicare a elevului şi mobilizarea efortului său cognitiv, profesorul Ioan Cerghit afirmă:
“Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi modernizarea metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare.”
Bibliografie:
- Alexandru, Gheorghe; Şincan, Eugenia, (1993), „Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi”, Editura M. Duţescu;
- Cerghit, Ioan, (2006), „Metode de învăţământ”, Editura Polirom, Bucureşti;
- Şerdean, Ioan, (2006), „Didactica limbii şi literaturii române”, Editura Corint, Bucureşti;
- Ungureanu, Adalmina, (2003), „Metodica studierii limbii şi literaturii române”, Editura AS’S, Iaşi.