Gândirea critică reprezintă abilitatea de a formula judecăți clare și justificate pornind de la interpretarea, înțelegerea, aplicarea și sintetizarea dovezilor obținute din observație, experimente sau documentare.

Aceasta presupune examinarea argumentelor, identificarea posibilelor erori de raționament, recunoașterea prejudecăților și aplicarea unui raționament clar și coerent.

Aspecte esențiale ale gândirii critice constau în:

• Analiza – examinarea atentă a informațiilor și a surselor acestora.
• Evaluarea – determinarea validității și relevanței ideilor sau argumentelor.
• Interpretarea – înțelegerea profundă a informațiilor și a implicațiilor lor.
• Rezolvarea problemelor – aplicarea logicii pentru a găsi soluții eficiente.
• Gândirea independentă – formarea propriilor opinii bazate pe dovezi și logică, nu pe emoții sau influențe externe.

Gândirea critică este esențială pentru toate domeniile de cunoaștere, atât în științe și inginerie, cât și în arte și discipline umaniste. În orice domeniu, este nevoie de abilități precum evaluarea informațiilor din diferite surse și formularea argumentelor pornind de la sinteza informațiilor obținute.

Lectura activă – o modalitate de a dezvolta gândirea critică a elevilor

Lectura îi poate ajuta pe elevi să își dezvolte gândirea critică atunci când aceștia sunt învățați să citească în mod activ, cu scopul de a-și răspunde la anumite întrebări precum:

• Care este principala idee pe care o propune acest text?
• Cine a scris acest text?
• De ce și când a fost scris acest text?
• Care sunt schimbările legate de acest domeniu care au avut loc de când a fost creat acest text?
• Care sunt dovezile aduse de autori pentru a susține concluzia prezentată?
• Sunt de acord cu această concluzie? De ce?
• Ce cunoștințe îmi aduce în plus acest text?
• De ce sau cum este util acest text?

Organizația Global Digital Citizen propune o serie de întrebări care pot fi folosite de cadrele didactice la clasă pentru a încuraja gândirea critică a elevilor.

Cine:

• Cine are de câștigat de pe urma acestei situații?
• Cine este afectat în mod direct de această situație?
• Cine ia deciziile legate de această situație?
• Cine este responsabil pentru această situație?
• Cine știe cele mai multe lucruri despre acest subiect?

Care:

• Care sunt punctele slabe și punctele forțe?
• Care este contraargumentul?
• Care este cel mai bun/cel mai prost scenariu?
• Care poate fi alternativa?
• Care sunt dovezile care susțin această idee/teorie?
• Care este cea mai potrivită comparație?

Unde:

• Unde putem găsi mai multe informații? Unde putem găsi ajutor?
• Unde o să ne ducă această idee?
• Unde găsim situații asemănătoare?
• Unde este cel mai mult nevoie de această soluție?

Când:

• Când este această idee acceptabilă/inacceptabilă?
• Când ar deveni această situație/idee o problemă?
• Când vom ști dacă soluția este un succes?
• Când este cel mai bine să acționăm?

De ce:

• De ce este această situație o problemă?
• De ce este relevanță această informație?
• De ce este acesta cel mai bun/cel mai prost scenariu?
• De ce avem nevoie de acest lucru?
• De ce nu s-a schimbat situația până acum?

Cum

• Cum putem verifica aceste informații?
• Cum putem afla adevărul despre această situație?
• Cum suntem afectați pozitiv/negativ de această situație?
• Cum putem schimba în bine situația?
• Cum putem evalua corect riscurile?

Sursa foto: Freepik.com