Metode interactive de predare-învăţare: harta kinestezică şi metoda acvariului, prof. inv. primar Bălan Ovidiu, Grupul Şcolar „Petru Rareş” - Bacău

Harta kinestezică reprezintă o metodă interactivă de interacţiune centrată pe analiza fenomenului, producerea ideilor şi rezolvarea de probleme. Este o metodă care urmăreşte învăţarea asociativă bazată pe mişcarea copilului.

Descriere: Pe coli mari de hârtie se notează anumite informaţii care vor fi aranjate după o anumită logică. În momentul în care acestea vor fi aşezate pe podea, cel care învaţă va trebui să păşească pe ele în ordinea corectă şi să explice informaţiile pe care calcă. O astfel de verbalizare sprijină învăţarea de natură kinestezică şi se face o vizualizare a relaţiilor între conţinuturile de învăţare.

APLICAŢIE

1. OBIECTUL: matematică
2. CLASA a III-a
3. TEMA : unităţi de măsură: metrul, multiplii şi submultiplii metrului
4. MOMENTUL LECŢIEI: fixarea cunoştinţelor

DESFĂŞURAREA
Pe coli mari de carton format A3 sunt scrise pe fiecare cu litere mari de tipar câte o unitate de măsură a lungimii: METRUL, DECAMETRUL, HECTOMETRUL, KILOMETRUL, DECIMETRUL, CENTIMETRUL, MILIMETRUL.
Colile de carton sunt puse pe jos intr-o ordine aleatorie, la o distanţă de aproximativ 50 cm distanţă unele de altele. Elevul care este numit de învăţătoare va trebui să sară pe carton după următoarele reguli:

• numai pe submultiplii metrului;
• numai pe multiplii metrului;
• pe toate unităţile de măsură în ordine crescătoare sau descrescătoare;

Când elevul ajunge pe un carton trebuie să sară intr-un picior de 5 ori. Cine greşeşte este înlocuit de un alt copil, dar oricum va fi laudat pentru cât a reuşit să facă.

Această metodă ,,Harta kinestezică’’ este utilă tuturor elevilor dar in mod special celor care au predominant inteligenţa kinestezică şi care îmbină activitatea de învăţare, consolidare a cunoştinţelor cu cea de mişcare a întregului corp, devenind o metodă foarte plăcută şi antrenantă.
Metoda se poate utiliza şi în orele de limba română       (deile principale ale unui text), educaţie civică ( trăsăturile morale), Ştiinţe (factorii de mediu) etc.

FISHBOWL
METODA INTERACŢIUNII OBSERVATE

Este o metodă centrată pe observaţie. Întotdeauna curiozitatea a fost o motivaţie pentru procesul de învăţare şi a stat la baza acţiunii didactice.
Metodele bazate pe observarea fenomenelor duc la aflarea de răspunsuri la diverse întrebări, la reflecţie şi analiză şi chiar la producerea de idei care de care mai variate.

DESCRIERE

Fishbowl sau metoda acvariului urmăreşte ca elevii implicaţi să fie puşi, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, participanţi activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacţiunilor care se produc.

APLICAŢIE

OBIECTUL: limba şi literatura română
CLASA a III-a
TEMA ,,Fata babei şi fata moşneagului’’, Ion Creangă – descrierea personajelor
TIPUL LECŢIEI : consolidare

DESFĂŞURARE

Scaunele din clasă sunt aşezate în două cercuri concentrice, unul în interiorul celuilalt.

Elevii vor fi anunţaţi că în interior se vor aşeza elevii care vor dori să-şi exprime opinia cu privire la faptele fetei moşului şi a fetei babei, la caracterizările fiecăreia. Cei din interior vor purta discuţii libere timp de 8 minute pe această temă. Pentru început elevii din interior trebuie să se grupeze în 2 echipe, pentru fiecare personaj. Conversaţia din cercul interior trebuie să fie animată, respectându-se regulile de discuţie civilizată, avantajul acestei metode fishbowl fiind lucrul în grupuri mici de discuţie, cu participarea simultană a unui grup mare de copii.

Elevii care s-au aşezat în cercul exterior au la dispoziţie 8 minute în care ascultă ce se discută in cercul interior, observă modul în care colegii lor relaţionează, modul în care se dezvoltă microclimatul, apariţia eventualului conflict de idei şi modul de rezolvare a acestora.
Elevii din cercul interior au de completat  fişe de caracterizare a personajelor principale din poveste, iar cei din cercul exterior au de completat fişe-protocol de observare a colegilor lor, în care să noteze modul în care cei observaţi au vorbit calm, au argumentat caracterizările, au exprimat sentimente, tipuri diverse de reacţii, amploarea acestora.

În final fiecare elev din  cercul interior va trebui să-şi expună caracterizările intocmite.
Elevii din cercul exterior vor inmâna celorlalţi colegi observaţiile pe care le-au făcut.
Activitatea poate continua cu schimbarea locurilor copiilor între cercuri.
Această metodă se pretează foarte bine celor care au predominant inteligenţă interrelaţională sau lingvistică.
Orele de educaţie civică pot valorifica în mod eficient această metodă.

BIBLIOGRAFIE:

Pânişoară, Ion-Ovidiu (2008) - ,,Comunicarea eficientă’’, Editura Polirom, Iaşi
Cojocariu, Venera; Damian,Iulia (2008) – ,,Fundamentele pedagogiei. Texte în contexte’’, Editura V. I. Integral, Bucureşti

Articol realizat de prof. inv. primar BĂLAN OVIDIU
GRUPUL ŞCOLAR ,,PETRU RAREŞ” – BACĂU
JUD. BACĂU