Universul meu- studiu de specialitate

UNIVERSUL MEU – METODĂ ACTIV PARTICIPATIVĂ UTILIZATĂ ÎN DEZVOLTAREA EMPATIEI
-STUDIU DE SPECIALITATE-

Prof. înv preșcolar Alexandra Baban
Școala Gimnazială Țifești,
Grădinița cu P. N Sîrbi
Universul meu
Scopul: autocunoașterea
Metode și procedee explicația, activitatea practică
Materiale: coli, creioane colorate, carioci
Participanţilor li se propune să efectueze desenul „Universul meu”. Pe o foaie copiii trebuie să deseneze un soare. În mijlocul soarelui se cere să scrie pronumele „Eu‖, apoi din centrul acestui „Eu” – centrul universului propriu, să descrie liniile stelelor şi ale planetelor (ce trebuie completate):
 Ocupaţia mea preferată … .
 Culoarea mea preferată … .
 Animalul meu preferat … .
 Prietenul meu cel mai bun … .
 Sunetul meu preferat … .
 Aromele mele preferate … .
 Jocul meu preferat … .
 Hainele mele preferate … .
 Muzica mea preferată … .
 Anotimpul meu preferat … .
 Cel mai mult îmi place să fac … .
 Locul unde îmi place să fiu cel mai mult …
 Cântăreţul (cântăreaţa) / trupa mea preferată …
 Personajele mele preferate … .
 Am capacităţi pentru … .
 Omul pe care îl admir cel mai mult este …
 Cel mai bine îmi reuşeşte … .
 Ştiu că voi putea … .
 Am încredere în mine, pentru că … .

Figura nr. 5 – Universul meu
Propoziții incomplete
Scopul: favorizarea cunoaşterii reciproce
Materiale: o listă de propoziţii;
Desfăşurare: Se împart fișele şi fiecare le completează individual. Participanţii trebuie să completeze aceste propoziţii. Apoi are loc evaluarea.
- Când sunt tăcut într-un grup, mă simt...
- Cănd sunt cu o persoană și nu vorbesc, mă simt ...
- Cănd mă supăr pe cineva, mă simt ...
- Cănd e cineva supărat pe mine, mă simt ...
- Când critic (cert) pe cineva, mă simt ...
- Când cineva de lângă mine plange, mă simt ...
- Când fac cuiva un compliment, mă simt ...
- Când cineva îmi face un compliment, mă simt ...
- Când sunt nedreptăţit, mă simt ...
Concluzii: Ne-a fost greu să terminăm propoziţiile? Cum apreciem sentimentele? Este ușor să le exprimăm? Suntem atenţi cu ceilalţi?

Cum mă văd eu şi cum mă văd colegii!
Scopul: Autocunoașterea prin intermediul colegilor;
Obiective:
• evidenţierea trăsăturilor pozitive şi negative de personalitate care influenţează integrarea și poziţia elevilor în cadrul grupului;
• dezvoltarea capacității de a se cunoaște pe sine și pe alții.
Metode și procedee: conversația, explicația, chestionarul
Descrierea activității:
• Prezentarea etapelor de lucru:
1. Fiecare elev primește o listă care conține ai multe trăsături de personalitate, pozitive și negative:
 prietenos-dușmănos
 simpatic-antipatic
 politicos-nepoliticos
 sincer-mincinos
 vesel-trist
 glumeț-sobru
 harnic-leneș
 sociabil-nesociabil
 curios-indiferent
 generos-zgârcit
 cuminte-obraznic
 ordonat-dezordonat
 punctual-nepunctual
2. Fiecare elev își alege trei trăsături pozitive și trei negative care consideră că îl caracterizează în cea mai mare măsură și le notează pe fișă.
3. Fiecare elev primește unsprezece bilete, scrie pe fiecare numele colegilor și câte trei trăsături pozitive și trei negative, din listă, care consideră ei că se potrivesc cel mai bine colegului respectiv.
4. Intrând în posesia biletelor (anonime) de la ceilalți colegi, fiecare elev își va totaliza atributele, ierarhizându-le, de la cele cu frecvența cea mai mare la cele cu frecvența cea mai mică. Părerile care au întrunit majoritatea vor fi considerate semnificative și vor putea fi comparate cu lista propriilor opinii despre sine, realizată de el. Astfel, fiecare elev poate constata concordanța sau discordanța dintre părerea personală despre sine și aprecierile celorlalți.
5. Comentarea situațiilor care pot să apară, în condițiile în care un elev obține rezultate contradictorii (de exemplu s-a autoapreciat ca fiind ordonat, harnic, politicos, iar din partea colegilor a obținut mai ales calificative ca: dezordonat, leneș, nepoliticos), el trebuie să-și pună problema dacă nu cumva are o imagine falsă despre sine, sau dacă nu cumva nu a dat posibilitatea celorlalți să-i cunoască aspectele negative respective.
6. Verificarea valabilității probei, precum și a capacității de auto și intercunoaștere a elevilor, se poate realiza centralizând numărul elevilor la care există o concordanță între părerile proprii și ale celorlalți.

Sunt un copil egoist și invidios?
Scopul:
• Înțelegerea faptului că răutatea provocată de egoism și de invidie contribuie la izolarea de grup
Obiective:
• identificarea unor soluții adecvate la o situație deosebită;
• argumentarea corectă a punctelor de vedere exprimate;
• formularea unor concluzii adecvate.
Metode și procedee: conversația, expunerea, studiul de caz
Desfășurarea activității:
Prezentarea următoarei situații:
Emil și Radu sunt premianți. Emil își ajută colegii și este prietenos. Radu este preocupat numai de note. Nu acceptă ca Emil să ia note mai mari decât el.
La ora de desen, Radu a observat cu coada ochiului lucrarea lui Emil. Era într-adevăr tare reușită. Și Radu s-a aplecat, așa, ca din întâmplare și a vărsat vasul cu apă peste desenul colegului său. Numai că apa i-a stropit și planșa lui.
Emil s-a necăjit, dar până la urmă a găsit o soluție. După ce a terminat de reparat desenul, Emil i-a spus lui Radu:
– Nu fi trist pentru planșa ta! Te voi ajuta s-o corectezi. Radu s-a rușinat. A simțit un foc în obraji și în tot trupul. „Focul acesta, spune el, m-a lecuit de invidie.”
Adresarea întrebărilor pe marginea situației prezentate:
 Ce părere aveți despre comportamentul celor doi colegi?
 Cum ați fi procedat dacă erați în locul lui Emil?
 Cu care dintre cei doi băieți crezi că te asemeni?
 De ce nu trebuie să fim invidioși pe succesele colegilor noștri?
Formularea concluziilor:
 Persoanele egoiste și invidioase sunt marginalizate de către ceilalți.
 Un comportament corect poate contribui la schimbarea pozitivă a atitudinii celorlalți.
Numeşte emoţia
Scopul: dezvoltarea abilităţilor de exprimare a emoţiilor personale şi de înţelegere a celor tipice altor persoane;
Desfășurarea activității: Un voluntar iese din sală, iar grupul de copii decide ce emoţie va reda prin mimică şi prin gesturi. Persoana intră şi încearcă să ghicească ce emoţie este reflectată. O altă variantă ar fi ca grupul să se împartă în două şi să exteriorizeze emoţiile, pe care voluntarul trebuie să le sesizeze. La dorinţa grupului activitatea poate fi continuată.
În timpul desfășurării programului de intervenție educațională am urmărit comportamentul elevilor, modul în care s-au implicat în rezolvarea sarcinilor activităților desfășurate, relațiile existente între elevii, modul în care și-au manifestat empatia .
Eu știu să-mi respect emoțiile
Scopul: Antrenarea particularităților inteligenței emoționale, stimularea motivării performanțelor emoționale, formarea sentimentului de realizare emoțională personală, a autoaprecierii și aprecierii celorlalți.
Salutul. Participanții formează un cerc, fiecare dintre ei se plasează în mijlocul cercului și rostesc o apreciere pentru sine și pentru grup.
Participanților li se propun să se gândească la o serie de calități omenești . Fiecare din ei trebuie să selecteze câte 10 calități pozitive și negative . Apoi, copiii sunt rugați să aleagă din aceste 10 calități pe cele care, după părerea lor, le aparțin. Analiza rezultatelor se desfășoară conform instrucțiilor, determinându-se nivelul de autoapreciere: supra-apreciere, apreciere adecvată și subapreciere.
La sfârșit sunt organizate dezbateri:
Ce este mai bine să te supraapreciezi sau să te subapreciezi ?
Cum determinați că persoana se apreciază adecvat ?
Bibliografie:

1. Jude,I.(2002).Psihologie şcolară şi optim educaţională. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti;
2. Breben, Silvia, (2002). Metode interactive de grup – ghid metodologic. Craiova: Editura Arves;
3. Dulamă, Maria, Eliza, (2002) Modele, strategii, şi tehnici didactice activizante, Cluj- Napoca: Editura Clusium.ditura Arves;
4. Cerghit, Ioan, (2006), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi;
5. Teodoran, D.(1974). Individualitate şi educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti;
6. Zlate, Mielu, (1972).Psihologia socială a grupurilor şcolare.ep. Bucureşti.