Jocuri educaţionale

Liliacul somnoros
Ordinea operaţiilor
Matematica Clasa a III-a

Baloane
Adunări şi scăderi fără trecere peste ordin
Matematica Clasa a II-a

Duelul primăverii
Probleme care se rezolvă prin 1-2 operaţii
Matematica Clasa a II-a

INTEGRAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ORA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA

Învăţământ primar | Limba şi literatura română

Propus de: invatatoareaanca | 06.04.2015 20:03 | Revista cadrelor didactice nr. 11/2015 | 2005 vizualizări

Metodele activ- participative solicită, valorifică,
stimulează și dezvoltă învățarea prin cooperare , munca în
perechi, grupe, echipe, lucru care ajută la dezvoltarea
comunicării, a colaborării, interrelaționării .

INTEGRAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ORA DE LIMBA ȘI
LITERATURA ROMÂNA

Prof. Anca Maria Pop , Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”,
Cluj-Napoca

„ A învăța pe copil nu înseamnă să- i dăm adevărul nostru,
ci să- i dezvoltăm propria gândire, să- l ajutăm să
înțeleagă cu gândirea lui lumea”. (Ioan Cerghit)
Învățarea reprezintă de cele mai multe ori modificarea
comportamentelor pe baza unor experiențe trăite personal,
schimbările produse celui care învață, atât pe plan
intelectual, cât și afectiv- motivațional și practic.
Metodele activ- participative solicită și valorifică maximal
potențialul uman cu care un elev intră în școală. Acestea
stimulează și dezvoltă învățarea prin cooperare , munca în
perechi, grupe, echipe, lucru care ajută la dezvoltarea
comunicării, a colaborării, interrelaționării . Aceste metode au
anumite avantaje: stimulează și motivează, ajută elevul în
învățarea tehnicilor de lucru, dezvoltă capacitatea de
exprimare, atenția, gândirea, stimulează capacitatea de
concentrare.
În prezenta lucrare am dorit să evidențiem importanța metodelor
noi, activ- participative, în orele de limba și literatura
română. Pentru acest lucru am ales o lecție la această
disciplină cu următorul subiect: „ Iarna”, Vasile Alecsandri,
la clasa a IV- a.
Lucrarea cuprinde 2 itemi:
1. Prezentarea generală a metodelor
2. Aplicarea practică în cadrul lecției
Colectivul de elevi este împărțit în patru grupe. Pentru
reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior se utilizează
metoda cubului. Această strategie de predare – învățare
urmărește un algoritm ce vizează descrierea, comparația,
asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se
dorește explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi
îmbunătățit cu noi cunoștințe sau a unei situații privite din
mai multe perspective. Scopul acestei metode este de a oferi
posibilitatea dezvoltării competențelor necesare unei abordări
complexe și integratoare ( analiză, sinteză, generalizare).
Pentru activitate cubul este pregătit în prealabil, pe fețele
căruia se regăsesc sarcini de lucru: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează. Se formează grupe
de 4-5 elevi, în care fiecare îndeplinește un rol în funcție de
sarcina primită. Fiecare grupă își desemnează un reprezentat
care rostogolește cubul și rezolvă sarcina la care se oprește
cubul. Răspunsurile corecte sunt punctate iar la sfârșit se
totalizează punctele echipelor.
Captarea atenției se realizează cu ajutorul unui puzzle. Fiecare
grupă primește un plic în care se află 6 piese de puzzle și o
coală pe care vor asambla puzzle-lul. Elevii trebuie să rezolve
operațiile matematice aflate pe spatele fiecărei piese, iar apoi
să așeze piesa pe coala albă acolo unde este scris rezultatul.
Dacă rezolvă corect operațiile, vor descoperi o imagine care
reprezintă un peisaj de iarnă. Această imagine va fi utilizata ca
suport pentru adresarea unor întrebări cu scopul de a anunța tema
lecției: „ Ce anotimp este ilustrat în imagine?,Care este
culoarea predominantă din imagine?, Ce se întâmplă cu natura
iarna?, Dar cu animalele?, Ce jocuri de iarnă cunoașteți?.”
Se anunță tema lecției- poezia „ Iarna” de Vasile
Alecsandri.
După ce lecția este citită de către învățătoare și elevi
și s- au explicat cuvintele necunoscute din text, se aplică metoda
ciorchinelui. Această metodă reprezintă o strategie de
învățare prin cooperare, care stimulează realizarea unor
asociații noi de idei și permite cunoașterea propriului mod de a
înțelege o temă dată, gândirea critică și creativitatea
elevilor. În cadrul acestei metode se notează un cuvânt, o
expresie, o idee, etc. În mijlocul sau în partea de sus a unei
coli de hârtie sau planșă, elevii emit individual sau în grup
idei legate de temă și fac conexiuni cu ajutorul unor linii
trasate de la nucleu. Această metodă dezvoltă la elevi:
capacități cognitive( identificare, examinare, definire,
interpretare, corelare, formare, construire), capacități de
evaluare și autoevaluare, abilități de muncă în echipă,
atitudini. Fiecare grup primește o coală pe care este reprezentat
ciorchinele în mijlocul căruia este scrisă câte o strofă a
poeziei. Pornind de la strofa dată, elevii vor nota pe ramurile
ciorchinelui: expresii frumoase prezente în strofă, sentimentele
transmise de poet, propoziții cu cuvinte date, întrebări în
legătură cu conținutul strofei. La sfârșitul sarcinilor de
lucru, se cere elevilor să deseneze un tablou inspirat de versurile
strofei. În timp ce elevii lucrează în surdină se ascultă„
Anotimpurile” de G. Verdi.
Se afișează fișele fiecărei grupe, se discută și se
analizează fiecare în parte, elevii din celelalte grupe având
șansa să vină cu completări la fișele prezentate.
În ultima etapă a lecției, feed- back-ul se realizează prin
metoda „ turul galeriei”. Această metodă este o tehnică de
învățare prin cooperare, ce stimulează gândirea, creativitatea
și învățarea eficientă, încurajând copiii să- și exprime
părerea cu privire la soluțiile propuse de colegii lor. Metoda
urmărește exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare
la tema dată. Prin realizarea ei se stimulează creativitatea,
gândirea colectivă și individuală, se dezvoltă capacitățile
sociale ale participanților, de intercomunicare, de toleranță și
respect pentru opinia celorlalți. Metoda mai stimulează gândirea
și creativitatea elevilor, determinându-i să caute soluții
pentru diferite probleme, să emită judecăți de valoare,
reflecții critice, să compare și să analizeze situații date și
să- și susțină propriile idei în cadrul acestei metode,
conversația, problematizarea, explicația dobândesc statutul de
procedee didactice. Metoda presupune realizarea unor grupuri de 4- 5
elevi, ei rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe
perspective de abordare sau mai multe soluții, produsul
activităților lor se expune în fața clasei( postere, afișe,
desene, colaje etc. ), grupurile de elevi trec pe la exponate și
analizează ideile, soluțiile propuse de colegi și notează
comentarii critice, observații, întrebări iar la final se
discută pe baza celor notate, grupurile având posibilitatea de a-
și reexamina lucrările. Această metodă în cadrul lecției se
realizează astfel: lucrările realizate de elevi sunt expuse în
fața clasei. Elevii, păstrând grupele formate inițial vin în
fața clasei, vizualizează și apreciază activitatea celorlalte
grupe. În cazul nostru, elevii vor aprecia și corecta fișele
colegilor, realizând prin comparare atât o interevaluare cât și
o autoevaluare a muncii pe text.
După ce elevii se așează la locurile lor își amintesc și
recită alte poezii cu și despre iarnă, iar la final se cântă un
cântec de iarnă ( de exemplu: „ Săniuța fuge”).
În încheierea activității apreciem munca colectivului de elevi,
dar și aportul individual al fiecăruia.
În urma unui astfel de activități în care s- au aplicat metode
activ- participative am observat o implicare benefică a elevilor,
aceștia fiind încântați, participând cu mult interes, chiar și
cei mai introvertiți.
Recomandăm utilizarea frecventă a acestor metode în cadrul orelor
de limba și literatura română și nu numai.

Bibliografie:

1. Albulescu, Ion, Pragmatica predării: activitatea profesorului
între rutină și creativitate, Editura Paralela 45, Pitești,
2008;
2. Alexandru, Ion Dumitru, Dezvoltare gândirii critice și
învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara, 2000;
3. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980;

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 16 evenimente

«NOIEMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Magia toamnei

Propus de: 77adn

Sondajul zilei

Părinții se plâng că elevii au prea multe materii și ore. Conform noului plan-cadru, elevii claselor a VII-a și a VIII-a au 31-34 ore pe săptămână. Elevilor le-au fost introduse materii noi dar, și unele discipline din vechiul plan-cadru sunt considerate inutile de către părinți. Ce discipline, în opinia dumneavoastră, ar trebui eliminate?

464 voturi | 28 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: teoiordachioaie Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

A fost imbunatatit modul de vizualizare a documentelor. Acum puteti sa le vizualizati, apoi le descarcati