INSERT - METODĂ DE ÎNVĂȚARE EFICIENTĂ

În ultimii ani, testările PISA au scos în evidență
decalajele dintre învățământul românesc și cel european,
România situându-se sub media statelor participante. De aceea,
este necesar să reevaluăm demersurile didactice, să acordăm o
mai mare atenție metodelor active și incluzive, capabile să
dezvolte gândirea critică a elevilor.
Se știe că elevii sunt atrași din ce în ce mai puțin de
lectură, interesul acestora îndreptându-se către mediul
electronic, virtual. Din această perspectivă, apropierea copiilor
față de texte trebuie să fie un imperativ al cadrului didactic
modern, care ar trebui să găsească mijloacele adecvate prin care
fiecare elev să interacționeze cu informația scrisă și nu doar
să intre în contact cu ea. O metodă potrivită ar fi lectura
activă, în care elevii adaugă informații personale textului
citit.
Lectura cu creionul în mână și marcarea informațiilor
esențiale a fost intens practicată de multe generații de
cititori. Utilizarea unui sistem de semne proprii, aplicate pe text,
pentru înțelegerea/memorarea unor informații, trebuie examinate
în raport cu personalitatea cititorului și formarea unor
abilități de muncă intelectuală, inseparabile de instruire. În
acest sens INSERT-ul este o tehnică de bază, ușor asimilabilă,
cu variante pentru vârste și discipline diferite, începând chiar
cu clasele primare.
INSERT – Interactive Notation System to Effective Reading and
Thinking (în traducerea specialiștilor români SINELG – Sistemul
Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)
este o metodă care s-a dovedit eficientă în ajuta elevii să fie
atenți în timpul lecturii textului, un instrument util care le
permite acestora să urmărească în mod activ înțelegerea a
aceea ce citesc.
Scopul metodei este eficientizarea lecturii unui text,
conștientizarea conținuturilor prin corelarea cunoștințelor și,
nu în ultimul rând, dezvoltarea gândirii critice.
Demersul metodologic:
Se prezintă elevilor metoda, etapele de desfășurare, semnele
utilizate în text. Pentru copiii care se află la o primă
întâlnire cu această tehnică de lucru este recomandată
utilizarea unui număr restrâns de simboluri.
Simbolurile uzuale sunt:
 (bifa) – pentru confirmarea informațiilor deja cunoscute;
+ (plus) – pentru informațiile necunoscute, proaspăt
descoperite;
- (minus) – pentru informații diferite, altfel decât le
cunoșteau;
? (Semnul întrebării) – pentru informațiile neclare care
trebuie aprofundate din alte surse.
Se mai poate utiliza îndividual/în grup/frontal un tabel cu
următoarele rubrici, care corespund semnelor de mai sus.

Știam Noutăți Știam altfel De lămurit

În prima etapă a lecției, cea de evocare (anticipare), elevilor
li se face cunoscut subiectul care urmează a fi abordat și sunt
notate de către cadrul didactic principalele cunoștințe pe care
elevii le dețin în acest sens și care sunt astfel actualizate.
Cadrul didactic, împreună cu elevii, completează prima rubrică a
tabelului – Știam.
În etapa de realizare a sensului, elevii primesc și lecturează
un text( multiplicat, nu lucrul pe manuale) și inserează pe el
simbolurile stabilite. Pentru această metodă cele mai adecvate
sunt textele științifice, folosite la disciplinele Științe ale
naturii, Geografie, Istorie.
Sarcina esențială a acestei de a doua etape este, în primul
rând, de a menține implicarea și interesul stabilite în faza de
evocare. A doua sarcină esențială este de a susține eforturile
elevilor în monitorizarea propriei înțelegeri. Cei care învață
sau citesc în mod eficient își monitorizează propria
înțelegere când întâlnesc informații noi. În timpul lecturii,
cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le înțeleg.
Mai târziu, obișnuiți cu această tehnică de lucru, cei care
ascultă o prelegerea vor putea pune întrebări sau vor nota ceea
ce nu înțeleg pentru ca ulterior să ceară lămuriri. În schimb,
cei care învață în mod pasiv trec peste aceste goluri în
înțelegere, fără a sesiza confuzia, neînțelegerea sau
omisiunea.
La sfârșitul lecturii, se va reveni asupra informațiilor notate
în tabel ca fiind cunoscute de elevi. Unele dintre acestea pot fi
confirmate, altele infirmate. Textul citit se analizează din
perspectiva semnelor aplicate. Elevii vor relua informația nouă pe
care au aflat-o din lectura textului, o vor analiza, își vor
exprima nedumerirea în raport cu unele informații din text, vor
discuta asupra necesităților de documentare, vor solicita cadrului
didactic informații suplimentare. Informațiile se vor centraliza
în această etapă a reflecției (consolidare), adesea uitată în
procesul de predare. În acest moment se poartă discuții de grup,
se completează rubricile tabelului, pentru a oferi o imagine de
ansamblu temei abordate și a cunoașterii acesteia. Fiecare
coloană a tabelului centralizator poate constitui o sursă de
discuții sau un punct de plecare pentru acestea. Se realizează
astfel o învățare durabilă și o înțelegere aprofundată,
generându-se și un schimb de idei între elevi, un bun antrenament
de dezvoltare a vocabularului și a capacităților de exprimare.

Prezint în continuare un exemplu de aplicare a acestei metode la
disciplina Geografie la tema Marea Neagră. Obiectivele educative
urmărite în lecție au vizat:
• formarea unor deprinderi de muncă intelectuală;
• dezvoltarea gândirii critice;
• integrarea în activitățile de grup;
• asumarea de responsabilități individuale și de grup.
Obiectivele operaționale propuse au fost:
- să localizeze pe harta României și a Europei Marea Neagră;
- să identifice caracteristicile Mării Negre (întindere,
adâncime, salinitate, temperatură, viețuitoare);
- să descrie țărmul românesc al Mării Negre;
- să precizeze importanța Mării Negre.
Colectivul a fost împărțit în patru grupe de elevi, fiecare
grupă primind o fișă cu un tabel ce conținea rubricile
menționate anterior. În urma unui brainstorming individual
aceștia au inventariat ideile cunoscute de ei cu privire la
subiectul Marea Neagră, completând prima rubrică a tabelului.
În următoarea etapă a lecției fiecare elev a primit un text în
care se regăseau informațiile care făceau obiectul lecției noi.
Concomitent cu lectura individuală, elevii au făcut notații pe
text, utilizând semnele convenționale stabilite. În această
etapă a demersului didactic elevii au avut posibilitatea de a
integra ideile din textul citi în propriile scheme de gândire,
încercând să le înțeleagă.
După lecturarea individuală însoțită de notațiile pe text,
elevii s-au regrupat în formula inițială și au cumulat
informațiile noi asimilate, completând celelalte rubrici. La
final, în mod frontal, noile informații au fost centralizate
într-un organizator grafic de tip descriere, la elaborarea acestuia
participând fiecare grupă prin raportorul desemnat. Concomitent
s-a realizat și autoevaluarea, făcându-se eventuale completări
în rubricile fiecărei grupe.
Activitatea s-a încheiat cu aprecieri individuale și colective nu
înainte de a recomanda posibile surse de informare elevilor care au
dorit să aprofundeze anumite aspecte care le-au trezit interesul.
Punctele tari ale acestei metode sunt:
 o creștere considerabilă a eficienței învățării prin
implicarea totală a elevilor;
 timp de aplicare nu foarte mare în comparație cu rezultatele
obținute;
 costuri minime din punct de vedere al materialelor utilizate;
 mutarea punctului de interes de pe profesorul de tip magister
dixit către elevul autodidact.

Odată asimilată, tehnica INSERT poate deveni o parte a stilului
intelectual al elevului, modul în care se va apropia individual de
informația științifică, fără să mai fie ghidat de profesor.

BIBLIOGRAFIE
Pânișoară I. O., 2008, Comunicarea eficientă, Editura Polirom,
Iași
Temple C., Steele J., 2003, Meredith K. , Inițiere în metoda
gândirii critice, Centrul Educațional Pro Didactica, Chișinău
Crețu D., 2012, Proiectul Lectura și scrierea pentru dezvoltarea
gândirii critice, http://actrus.ro/reviste/3_2001/rev2s.html