INOVAȚIE IN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

INOVAȚIE IN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. ADRIAN PROFIR
Școala Gimnazială ,,Episcop Iacov Antonovici”, Bârlad
Înovarea pedagogică este o mişcare de la tradiţie la modernitate, prin introducerea unor schimbări, în scopul creşterii eficienţei procesului de instruire şi formare a personalităţii omului contemporan.
În societatea contemporană, cu schimbări rapide și efecte imediate, educația și învățământul trebuie reînoite,completate, adaptate, astfel încât putem vorbi despre o permanentă inovație și creație în activitatea didactică. Obiectivul general este acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea competențelor personale, antreprenoriale și sociale prin învățarea pe tot parcursul vieții, dar și strategii moderne folosite pentru asigurarea unei educații de calitate în învățământ.
Schimbările continue și rapide ale lumii fac necesară căutarea de noi variante în zona metodologiei didactice pentru a asigura creșterea eficienței activității din școală prin implicarea directă a elevului în demersul educațional. Devenind participant activ în actul predării - învățării, educabilul depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă,întreprinde o acțiune de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe.
Lumea modernă pune accentul pe folosirea mai eficientă a cunoașterii și a inovației. Este necesară extinderea abilităților creatoare ale întregii populații, mai ales ale acelora care permit oamenilor să se schimbe și să fie deschiși față de idei noi într-o societate diversă din punct de vedere cultural, bazată pe cunoaștere. Educația și formarea profesională sunt factori decisivi pentru realizarea acestui lucru. Activitățile ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu favorabil pentru creativitate și inovație și să stimuleze o strategie pe termen lung. Criteriul de calitate aplicat educației are un rol foarte important, deoarece măsurile propuse pentru a promova creativitatea și capacitatea pentru inovare vor fi adaptate fiecărei etape din cadrul învățării continue.
În zilele noastre, școala tinde să aducă în prim - plan o noutate, o inovație. Fiecare copil are dreptul la educație și dezvoltare. Indiferent de particularitățile și diferențele individuale, toți copiii trebuie să se poată bucura de educație și instruire. Sarcina școlii este de a forma tânăra generație astfel încât la absolvirea școlii să fie capabilă să-și continue în mod independent cunoștințele și deprinderile intelectuale și practice. Activitatea proprie are o importanță deosebit de mare pentru că numai ce este învățat prin efort propriu este durabil și de calitate.
I.Cerghit afirmă că „ activ este copilul care depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mintală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor”. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice și de cunoaștere, de abordare a unor demersuri interdisciplinare, inovatoare.Copiii în activitățile de grup, individuale sau în perechi, își asumă responsabilități, formulează și verifică soluții, elaborează metode de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus, pentru a ajunge la generalizare.
O nouă didactică își croiește drum, o didactică a metodelor active, participative, în care învățarea are un caracteradaptiv și de împlinire a elevului. Se impune învățarea de tip inovator care are drept caracteristici esențiale caracterul anticipativ și participativ. Profesorul trebuie să-i învețe pe elevi să învețe, să-i abiliteze cu diferite tehnici de învățare eficientă, pregătindu-i în același timp pentru autoînvățare și educație permanentă.
Metodele inovative de învățare sunt modalități moderne de stimulare a învățării și dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează inter-schimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe, asigurând perfecționarea și optimizarea demersului educațional. solicită efortul personal de gândire, imaginație, memorie și voință. Metoda poate fi cosiderată instrumentul de realizare deplină a obiectivelor activității instructive.
În opoziție cu metodele tradiționale în care copilul este mai mult un auditoriu, metodele inovative au tendința să facă din acesta un actor, un participant activ în procesul învățării. Pregătirea cadrului didactic pentru activitate este de a pune în joc toate cunoștințele sale și întreaga lui pricepere, nu de a transmite niște cunoștințe care trebuie însușite de către copil asemenea unui robot, ci de a insufla copilului dorința de a dobândi acele cunoștințe.
O metodologie de succes va implica împletirea celor două modele: clasic și modern, având proporții diferite între ele, în funcție de situația momentului, de colectiv și bineînțeles de obiectivele educaționale urmărite. Profesorul nu mai este cel care ține o prelegere în fața elevilor, ci e mediator și îndrumător în activitatea de învățare pe care aceștia o parcurg.Predarea se realizează prin utilizarea unor metode activ - participative care să solicite interesul, creativitatea, imaginația,implicarea și participarea elevului în scopul însușirii unor cunoștințe care să-i folosească. Învățarea devine mult mai interesantă atunci când copiii sunt stimulați să analizeze anumite probleme și să tragă singuri concluzii.
În procesul de învățământ, fiecare profesor are datoria să-i pregătească pe elevi pentru lumea de mâine, să le asigure posibilitatea de a se integra în societate.Folosind strategii de învățare centrate pe elev, metode și procedee inovative, tehnici de cooperare și colaborare în cadrul lecțiilor, profesorul va reuși să-l implice pe elev în propria învățare, astfel încât acesta să participe activ și conștient la formarea și dezvoltarea personalității sale, a intelectului, gândirii, creativității, rezolvării de probleme. O importanță deosebită în inovația și creația în activitatea didactică o au rolurile manageriale ale cadrului didactic: de planificare, de organizare, de comunicare, de conducere, de coordonare, de îndrumare,de motivare, de consiliere, de control și de evaluare.
Pentru elevi, școala trebuie să promoveze o educație de calitate și să fie axată pe valori în care elevii să creadă,în care să se regăsească, îndeplinind două condiții fundamentale: școala trebuie să le placă și să fie eficientă.
În concluzie, pentru educarea spiritului creativ în şcoală este necesară schimbarea modului de gândire tradiţional, a stilului de lucru în clasă, a atitudinii faţă de elevi.
Profesorul este cel care trebuie să găsească cele mai eficiente modalităţi prin care să stimuleze potenţialul creativ al fiecărui elev în parte. „Atunci când predarea se pliază pe nevoile elevilor, atitudinea acestora se schimbă şi se obţin rezultate mai bune”.
BIBLIOGRAFIE:
- Hassenforder, J. 1976, Inovaţia în învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
- Cerghit I., 2006, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași;
- Ionescu M., Radu I. 2001, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca;
- Cerghit I., 2002, Sisteme de instruire alternative, Editura Aramis, București.