Folosirea jocului didactic pentru dezvoltarea competenţelor de citit si scris

A învăţa copiii să citească şi să scrie este un proces complex şi de lungă durată. A citi înseamnă a descifra mesaje, transpunând structuri grafice în structuri sonore şi mintale, purtătoare de sensuri. Scrierea înseamnă încifrarea unui mesaj, adică reprezentarea gândurilor, ideilor prin semne grafice. Însuşirea citit-scrisului până la nivel de deprinderi se realizează prin exersarea riguroasă şi sistematică a componentelor ce stau la baza constituirii lor.
În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat. Aşa cum adultul se simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele sale ludice.
A ne întreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnă a ne întreba de ce este copil.
Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului, este uşor de înţeles eficienţa folosirii lui în procesul instructiv- educativ.În şcoală, motivaţia intrinsecă pentru învăţătură nu apare la comandă, iar angajarea obţinută prin constrângere poate avea efecte secundare îngrijorătoare.
Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei elevilor pe tot parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată „păcatul de moarte al predării” (Herbart).
Jocul este şi un mijloc eficient de educaţie: disciplinează fără constrângere pe jucător atât sub aspectul desfăşurării acţiunilor obiective, cât şi sub raportul comportamentului social.

Jocul: Ordonarea enunţurilor
Acest joc constituie un bun prilej de formare a capacităţii de ordonare a momentelor acţiunii dintr-un text narativ.
Se vor scrie pe tablă sau pe fişe de muncă independentă, într-o succesiune incorectă/aleatorie, enunţurile care redau întâmplările dintr-un text. Enunţurile pot fi scrise şi în dublu/triplu exemplar pe jetoane ce vor fi distribuite elevilor. La solicitarea învăţătorului elevii trebuie să aşeze pe panou enunţurile în aşa fel încât să se respecte ordinea în care se petrec întâmplările.
Exemplu:
Traian a venit la el cu un avion mic. Toma este acasă. Ei ies cu sania. Tatăl lui Toma vine cu o sanie.
Ordonarea corectă a propoziţiilor:
Toma este acasă. Traian a venit la el cu un avion mic. Tatăl lui Toma vine cu o sanie. Ei ies cu sania.

Jocul didactic “Uite, vine poştaşul” (clasa I)
Jocul are ca scop să familiarizeze elevii cu componenţa grafică şi sonoră a cuvintelor.
Sarcina didactică: recunoaşterea unor imagini şi compunerea de cuvinte cu ajutorul alfabetului magnetic.
Material didactic: o planşă tipărită existentă în şcoală sau ilustraţii reprezentând animale, fructe, legume, unelte, table magnetice, alfabet magnetic.
Desfăşurare: după ce toţi elevii au pregătit tablele magnetice pentru aşezarea literelor, conducătorul de joc, poştaşul, prezintă o imagine şi cere elevilor să o recunoască, fără însă a o denumi, după care se trece la culegerea literelor şi compunerea cuvintelor.
Pentru a stimula spiritul de observaţie al elevilor, se recomandă ca verificarea modului în care s-a realizat sarcina să fie făcută prin notaţii de către unul sau doi elevi din fiecare rând de bănci, asistaţi de învăţător, apoi unul sau doi elevi vor citi cuvântul pe care l-au compus.
“Poştaşul” prezintă o altă imagine şi se procedează în continuare în acelaşi mod.
Vor fi evidenţiaţi toţi elevii care nu au avut nici o greşeală.

Jocul didactic “Joc în romb”
Scopul: activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei, familiarizarea elevilor cu componenţa grafică şi sonoră a cuvintelor.
Sarcina didactică: cere elevilor să găsească şi să aşeze într-o anumită ordine cuvinte formate din anumite silabe iniţiale sau finale.
Desfăşurare: Jocul poate fi jucat de mai mulţi elevi. Primul dintre jucători scrie în colţul de sus al unui romb, un cuvânt format din două silabe. Jucătorul următor scrie un cuvânt nou format tot din două silabe, folosind în cuvântul nou prima sau a doua silabă din cuvântul scris de primul jucător.
Când foloseşte prima silabă, cuvântul cel nou se formează în stânga; când foloseşte a doua silabă cuvântul cel nou se formează în dreapta. Tehnica acestui joc este următoarea: prima silabă a cuvântului scris la început, devine silaba ultimă a noului cuvânt format în stânga şi aşa mai departe până la completarea jumătăţii de sus a rombului.
De la jumătatea rombului în sus, jucătorii folosesc la formarea de noi cuvinte, ultima silabă a cuvântului din stânga şi prima silabă a cuvântului din dreapta, urmând astfel până la sfârşitul jocului, care trebuie să se încheie printr-un cuvânt cu sens format din ultima silabă a cuvântului din stânga şi prima silabă a cuvântului din dreapta. E de dorit ca, pe cât este cu putinţă, cuvintele să se repete cât mai puţin sau să nu se repete deloc.
Cine face primul romb, acela a câştigat.
Jocul poate fi jucat şi pe tablă. Fiecare elev trece şi completează silaba următoare.

Jocul didactic: “Cuvântul interzis”
Scopul: activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei.
Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer în răspuns cuvântul interzis.
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau pe perechi.
Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel, încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească în alte formulări, care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie construită în aşa fel încât să ceară în răspuns folosirea cuvântului interzis.
Pentru fiecare răspuns se acordă un minut, timp de gândire.
La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi toţi elevii care au formulat răspunsurile corecte şi au dat dovadă de mai multă fantezie.
Exemplu: cuvântul interzis este primăvara.
- Când se topeşte zăpada?
- În anotimpul în care înfloresc ghioceii.
- Când înfloresc ghioceii?
- Când se topesc zăpezile.
- Când vin păsările călătoare?
- Când încep să înflorească pomii.
În timpul jocului, cuvântul interzis se poate schimba.

Jocul didactic “Cum s-ar zice ?” (clasa a III-a)
Scopul: îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii.
Sarcina didactică: completarea unor expresii uzuale, cu cuvinte cu sens figurativ.
Pentru buna desfăşurare a jocului, conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale în care, pentru a reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului, sunt folosite ca termeni de comparaţie, cuvinte cu sens figurativ.
Exemplu: Era............... ca racul. (roşu)
Se făcuse............. ca varul. (alb), etc.
Se dă copiilor câte o foaie de hârtie.
Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteze şi se acoperă. Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare. Se acordă câte două minute pentru fiecare răspuns. După ce fiecare elev şi-a iscălit foaia pe care o are în faţă se descoperă exemplele şi jocul poate începe.
Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa liber cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului, se adună lucrările, se citesc de către învăţător şi se apreciază în colectiv.
Răspunsul corect se notează cu un punct, iar cel greşit cu zero puncte.
Vor fi evidenţiaţi elevii cu maximum de puncte.

Jocul didactic: “Cei mai isteţi” (clasa a IV-a)
Scopul: consolidarea cunoştinţelor despre genul şi numărul substantivelor, utilizând corect formele substantivelor în comunicare.
Sarcina didactică: găsirea unor substantive de un anumit gen sau număr, indicat de conducătorul jocului.
Material utilizat: o minge
Jocul se desfăşoară pe grupe de 8-10 elevi ce vor fi chemaţi pe rând în spaţiul din faţa clasei. Grupa va forma un cerc în jurul învăţătorului. Acesta va arunca mingea spre un anumit elev care după ce a prins-o, are la dispoziţie 5 secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen sau număr îl va anunţa învăţătorul.
Jocul începe. Pentru ca răspunsurile să fie bune, copiii trebuie să prindă mingea, să dea un exemplu corect, să se încadreze în timp şi să arunce mingea înapoi. Orice neatenţie atrage după sine eliminarea din joc. Se începe cu substantive de gen feminin. Dacă răspunsul respectă regulile stabilite, copilul rămâne în joc, în caz contrar trece în bancă şi jocul continuă până rămân 2-3 elevi. Se anunţă încetarea jocului, iar elevii rămaşi în joc trec într-o parte. Se procedează identic şi cu celelalte grupe, iar în final se va forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi. Se procedează la fel şi cu ei, până rămân 2-3 elevi. După primul joc se schimbă genul substantivelor spuse de copii.

Bibliografie
Aurelia Ana, Cioflică Smaranda - Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Ed. Tehno-Art, Bucureşti, 1999
Cerghit I – Metode de predare , EDP Bucureşti 1976
Estera Nicolescu- „Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul
primar”, Editura „Egal”, Bacău – 2003
***Învăţământ primar nr. 4, Editura Miniped Bucureşti 2006