UTILIZAREA APLICAȚIILOR INTERACTIVE ONLINE LA ORA DE ISTORIE

În contextul zilelelor noastre, consider că este vital ca profesorul de istorie să ocupe un loc important în ceea ce privește potențialul didactic pe care folosirea aplicațiilor online le pot avea. De aceea, conjugarea eforturilor dintre mediul organizațiilor non-guvernamentale și ai cadrelor didactice, mai ales de nivel gimnazial trebuie să își facă simțită prezența. Începând cu ciclul gimnazial de învățământ începe formarea unor aptitudini care .
Adaptarea la noile cerințe și standarde educaționale determină schimbarea rolului profesorului de istorie la clasă. Acesta începe din ce în ce mai mult să aibă rolul de mediator al dezbaterilor de idei între elevi, îi motivează și încurajează să se exprime în scris sau oral, devenind un ghid al lor în călătoria de însușire a cunoștințelor istorice. La ora de istorie, profesorul trebuie să devină o sursă și un sprijin pentru elevi pentru ca aceștia să își pună în valoare abilitățile dobândite în cadrul studiului disciplinei istorice. Metodele alternative, interactive sau inovative sunt mari consumatoare de timp, dar pe efectele pe termen lung se vâd prin achizițiile elevilor. Aceste metode sunt necesare pentru ca elevii să înțeleagă forma lor de manifestare, să își formeze o opinie argumentată cu privire la acestea dar să și dobândească deprinderi durabile ale muncii intelectuale. În sprijinul acestor metode vine multitudinea de aplicații online, care permit o creativitate destul de mare pentru profesori în crearea unor itemi de evaluare spre exemplu care a unor exerciții interactive pentru consolidarea cunoștințelor dobândite.
De asemenea, prin dorința profesorilor de istorie de a oferi elevilor o educație istorică modernă în spirit democratic, este necesar ca prin metode alternative și inovative să ofere acestora posibilitatea de a recunoaște fenomene precum discriminarea de orice tip sau bazată pe diferite considerente ori criterii ori antisemitismul și să le combată prin acțiuni personale.
Un exemplu de metodă inovativă pe care l-am pus în practică, în cadrul orelor, a fost organizarea unui atelier cu sprijinul unei asociații cultural-istorice, specializată pe istoria contemporană, Istoria din casă-n casă, prin care elevii au putut vedea imagini din presa vremii, caricaturi, fotografii, desfășurării Holocaustului, atrăgând atenția asupra faptului că și în România s-au manifestat astfel de acte de violență. Le-a fost oferită posibilitatea unei debateri pe această temă și li s-au oferit răspunsuri acolo unde existau nelămuriri. În plus, prin vizionarea mărturiilor supraviețuitorilor acestor evenimente, le putem atrage atenția elevilor asupra pericolului reprezentat de ideologiile extremiste sau de atrocitățile comise pentru cauza antisemitismului. Pentru organizarea atelierului de istorie, care se pretează foarte bine temei Holocaustului dar și în abordarea fenomenului discriminării, este necesar un suport vizual. Acesta poate fi realizat printr-o prezentare, iar acolo unde este posibil și un suport audio-vizual sugestiv este potrivit. În privința modalităților de realizare a unei prezentări interactive, pe lângă binecunoscutul program din suita Microsoft Office, PowerPoint, exemplific și cu alte aplicații online alături de un hyperlink unde pot fi accesate care îți oferă mai multe moduri de a realiza o prezentare memorabilă:
Canva (https://www.canva.com/ro_ro/ );
Prezi (https://prezi.com/ );
GoogleSlides(https://www.google.com/slides/about/ );
Visme(https://www.visme.co/ ); etc.
O altă metode alternativă, pe care am încercat-o deja cu elevii mei, este vizita pe teren în rândul comunităților supuse fenomenului discriminării. Organizarea trebuie să fie minuțios realizată, iar facilitarea oricăror discuții cu membrii acelei comunități este necesară pentru ca elevii să descopere modul în care aceștia trăiau sau trăiesc și sunt percepuți de ceilalți. Astfel de excursii sau vizite tematice pot fi organizate și la muzee dedicate minorităților, obiectivelor istorice de care sunt strâns legate memoria celor care au suferit de pe urma fenomenului discriminării sau antisemitismului.
Pentru recapitularea și evaluarea cunoștințelor și abilităților dobândite de elevi în privința fenomenului discriminării și antisemitismului se pot folosi atât mijloacele tradiționale cât și cele moderne. Din cele moderne este bine să le folosim pe cele care fac apel la tehnologie și aparatură modernă (laptop, videoproiector, smart-phone, tablete). Sunt foarte multe aplicații online care lasă loc creativității cadrelor didactice în crearea propriilor instrumente de recapitulare și evaluare, pe care le voi menționa alături de un link la care acestea pot fi accesate:
Jamboard(https://jamboard.google.com);
Bubble.us(https://bubbl.us);
Socrative(https://www.socrative.com);
Voki(https://www.voki.com);
Genial.ly(https://www.genial.ly);
PollEverywhere(https://www.polleverywhere.com);
Padlet(https://padlet.com);
Symbaloo(https://www.symbaloo.com);
Worditout(https://worditout.com);
Edpuzzle(https://edpuzzle.com);
Classtools(https://www.classtools.net);
StoryJumper(https://www.storyjumper.com);
StoryboardThat(https://www.storyboardthat.com);
Moovly(https://www.moovly.com);
Kubbu (http://www.kubbu.com).
Cred că elevii, cu ajutorul activităților enunțate mai sus vor conștientiza, cu atât mai mult că una dintre calitățile istoriei este de a modela percepția asupra unor idei sau concepte dar și de a sădi gânduri prin care să celebreze diversitatea socio-culturală. Astfel, vor observa cât de dăunătoare sunt manifestările discrimanatorii sau antisemite, vor învăța să le identifice corect și să le combată prin implicare civică.
În concluzie, astăzi se simte nevoia puternică a unei prezențe didactice, în persoana profesorului de istorie, care să îndrume elevii spre dobândirea cunoștiințelor și deprinderea competențelor, prin intermediul aplicațiilor mai sus amintite, față de care aceștia sunt atrași, dar având în vedere.

Listă de referințe
Cerghit, Ioan (2006) Metode de învăţământ, Iaşi: Ed. Polirom.
Cucoș, Constantin (2014) Pedagogie, ediția a III-a revăzută și adăugită, București: Ed. Polirom
Marinescu, Mariana (2007) Tendinţe şi orientări în didactica modernă, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică.
Pânișoară, Ion-Ovidiu (2015) Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică, București: Ed. Polirom.
Pânișoară, Ion-Ovidiu (2017) Ghidul profesorului, București: Ed. Polirom.
coord. Pânișoară, Ion-Ovidiu (2022) Enciclopedia metodelor de învățământ, București: Ed. Polirom.
Programa şcolară pentru disciplina ISTORIE. Clasele a V-a – a VIII-a. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3393/28.02.2017, București, 2017. Accesibil online la http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/29-Istorie.pdf (accesat la data de 12.01.2024)