Metode interactive de predare-învățare-evaluare bazate pe stimularea creativității elevilor la orele de biologie

Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în
activitatea comună a profesorului şi elevilor, în vederea
realizării obiectivelor instruirii
Etimologie: methodos (gr.) metha = spre, către odos = drum, cale

FUNCȚIILE METODELOR DIDACTICE:
-Comunicativă, de transmitere a noi
cunoştințe/abilități/atitudini.
-Cognitivă, de dobândire de noi
cunoştințe/abilități/atitudini.
-Normativă, de organizare, dirijare şi corectare continuă a
procesului de instruire.
-Motivațională, de a stârni şi menține interesul elevului,
curiozitatea, dorința de cunoaştere şi acțiune.
-Operațional-instrumentală, ca intermediar între elev şi
unitatea de conținut.
-Formativ-educativă, de exersare şi dezvoltare a proceselor
psihice şi motorii, simultan cu însuşirea cunoştințelor,
formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor,
convingerilor, sentimentelor şi calităților morale.

METODE ȘI TEHNICILE INTERACTIVE DE GRUP
-promovează interacțiunea dintre mințile participanților,
ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente
Avantajele interacțiunii dintre elevi:
-dezvoltă capacitățile elevilor de a lucra împreună-componentă
importantă pentru viață și pentru activitatea lor profesională
viitoare
-dezvoltă inteligențe multiple( lingvistică, logico-matematică,
spațială, interpersonală, naturalistă, morală)
-stimulează și dezvoltă capacități cognitive complexe(
gândirea divergentă,critică, laterală)
-munca în grup permite împărțirea sarcinilor și
responsabilităților în părți mult mai ușor de realizat.

Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup
-În opinia mai multor didacticieni (Cerghit, Oprea, Pânişoară),
după funcţia didactică principală, metodele şi tehnicile
interactive de grup se pot clasifica astfel:

I.Metode de predare-învăţare interactivă în grup:
a) Metoda predării/învăţării reciproce
b) Metoda cubului
c) Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat
d) Organizatorul grafic
e) Metoda piramidei

II.Metode de fixare și sistematizare a cunoștiințelor și de
verificare:
a)Tehnica LOTUS ( FLOAREA DE NUFĂR)
b)Diagrama cauzelor și a efectului
c) Metoda Jigsaw ( mozaicul)

III. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea
creativităţii:
a) Brainstorming-ciorchinele
b)Explozia stelară
c) Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bo)
d) Studiul de caz
e) Phillips 6/6;
f)Tehnica 6/3/5;
g) Metoda nominală
e) Fishbowl (tehnica acvariului);
f) Învățarea prin cooperare

I.Metodele de predare-învățare interactivă de grup
a) CUBUL este o metodă folosită în cazul în care se dorește
explorarea unui subiect , a unei situații din mai multe
perspective, oferind elevilor posibilitatea de a-și dezvolta
competențele necesare unor abordări complexe și integratoare
APLICAȚIE: lecția POLUAREA ÎN ROMÂNIA
1.Descrie poluarea în România
2.Comparaţi gradul de poluare a solului, apei, aerului în diferite
regiuni geografice
3.Asociaţi tipul de poluare după factorii de mediu care o produc
4.Analizează poluarea în municipiul Călărași
5.Aplică-localizați pe harta României ( a lumii) care sunt
regiunile cele mai poluate
6.Argumentează de ce nivelul de poluare este mai ridicat în
orașele industriale

b) ORGANIZATORUL GRAFIC
Organizatorul grafic (OG ) facilitează esențializarea unui
material informativ care poate fi exprimat sau scris, sistematizând
ideile, reprezintă pentru cadrul didactcic sau elevi o grilă de
sistematizare a noțiunilor , o gândire vizualizată prin
reprezentarea grafică a unui material din domeniul științelor
biologice.
APLICAȚIE- CARACTERELE GENERALE ALE PLANTELOR ANGIOSPERME,
clasa a IX-a
-prin această metodă elevii sunt solicitați să găsească
asemănările și deosebirile dintre conceptele, noțiunile
prezentate și apoi să completeze organizatorul grafic (după
studierea cu atenție a materialului) .

c)METODA PIRAMIDEI/METODA BULGĂRULUI DE ZĂPADĂ
Are la bază împletirea activității individuale cu cea
desfășurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor, se aplică
prin intermediul întrebărilor, lecția nu debutează cu predarea
prin discurs , cadrul didactic lansează o întrebare care să
conducă la informația pe care trebuie să o primească elevul
Ea constă în încorporarea activității fiecărui membru al
colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la
soluționarea unei sarcini sau a unei probleme date
Aplicație la clasa a IX-a la lecția: Încrengătura Artropode:

II. Metode de fixare și sistematizare a cunoștiințelor și de
verificare

a) TEHNICA LOTUS ( TEHNICA FLORII DE NUFĂR)
Este o metodă interactivă de lucru care presupune deducerea
de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală
din care derivă opt teme secundare care se construiesc în jurul
celei principale, asemeni petalelor de nuferi, ce vor deveni teme de
abordat în activitatea pe grupe mici de elevi.
Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte
alte noi 8 idei secundare.
Pornind de la tema centrală , sunt generate noi teme de studiu
pentru care trebuiesc conexiuni noi și noi concepte.

b) DIAGRAMA CAUZELOR ȘI A EFECTULUI este o metodă interactivă de
predare-învățare a disciplinelor biologice care creează
posibilitatea elevilor de a evidenția cauza și efectul unor
procese, fenomene biologice
Diagramele sunt folosite de grup ca un proces creativ de
generare și organizare a cauzelor majore ( principale) și un
proces creativ de generare și minore( secundare) ale unui efect.
Meoda are două elemente esențiale:
-cauza care reprezintă punctul de apariție a problemei în anumite
condiții determinate
-efectul-consecința apărută ca urmare a cauzei care l-a
determinat
Avantajul constituirii diagramatice a relației dintre efectul dat
și cauzele care l-au determinat este activizarea tuturor
participanților antrenați în acest joc în care se îmbină
cooperarea din interiorul grupului cu competiția dintre echipe
APLICAȚIE: Tema-OCHIUL, clasa a VII-a

c ) METODA JIGSAW ( MOZAICUL) sau metoda grupurilor interdependente
este o strategie bazată pe învăţarea în echipă
(team-learning).
II. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA CREATIVITĂȚII
a)BRAISTORMING-UL –METODA ASALTULUI DE IDEI oferă posibilităţi
de participare la discuţie a întregului colectiv, furtuna în
creier (etimologic în engleză brain = creier, storm = furtună)
solicită participarea elevilor la analiza anumitor situaţii
(posibil reale) şi ghidarea lor spre identificarea
posibilităţilor de rezolvare a acestor situaţii problemă.
Exemplu de combinare a brainstorming–ului personal cu cel de
grupă: Găsirea unor modalități de reducere a degradării
mediului înconjurător
b)TEHNICA CIORCHINELUI
Reprezintă o variantă neliniară de brainstorming, care
stimulează gândirea divergentă, în vederea stabilirii de
conexiuni și (inter)relații între idei, precum și în vederea
identificării unor idei noi, a unor sensuri și semnificații
originale cu privire la subiect sau tema dată.
Avantaje:
-stimulează gândirea elevilor înainte de a studia mai temeinic un
subiect
-stimulează munca colaborativă
-dezvoltarea unor deprinderi ( inclusiv de asociere a informațiilor
pe idei ancoră)
Dezavantaje:
-dificultăți de coordonare
-unii elevi pot domina grupul
-necesită mult timp
-devine ineficientă când nivelul elevilor este scăzut ,
conținuturile învățării au un grad de dificultate ridicat sau
cuprind un volum mare de informații într-o limită mai mică de
timp
-corelarea cuvintelor/ sintagmei/ ideilor , evidențiind un număr
cât mai mare de conexiuni și (inter)relații între ele și
cuvântul/sintagma-nucleu prin trasarea de linii sau de săgeți
Aplicație: Boli ale sistemului respirator la om, clasa a X-a

c) REUNIUNEA PHILIPS 6/6-metodă de stimulare a creativității
individuale și de grup la elevi
Este o metodă de tip brainstorming , de stimulare a
creativității individuale și de grup la elevi, creată de către
J. Donald Phillips de la Michigan State University.
Metoda constă în implicarea a 6 participanți la rezolvarea
unei sarcini timp de 6 minute. Este similară brainstormingului și
tehnicii 6/3/5, însă se individualizează prin limitarea
discuției celor 6 participanți la cele 6 minute, scopul fiind
intensificarea producției creative, ca și în cazul tehnicii
6/3/5. Astfel, se constituie grupuri de câte 6 elevi, fiecare
grupă își alege, prin vot, câte un lider cu rol de conducător
al activității, de moderator. Profesorul va instrui liderii aleși
de echipele formate asupra rolului și locului lor în cadrul
echipei. Se poate alege de către membrii fiecăreia și câte un
secretar pentru echipa corespunzătoare, ce va înregistra
informațiile produse. Activitatea se desfășoară pe parcursul a
două ore, în două etape: prima constă în discuția pe grupe; a
doua se constituie ca o dezbatere în plen.
-Evaluarea generală a ideilor este efectuată de către cadrul
didactic ce organizează activitatea.
 Aplicație: Joc-exercițiu: Ce știi despre plante?
Prin aplicarea metodei Philips 6/6 se realizează obiectivele
specifice disciplinei biologie respectându-se principiul
instruirii diferențiate a elevilor.

d) FISHBOWL (,,TEHNICA ACVARIULUI’’)
Este o metodă de interacțiune educațională, ce constă în
utilizarea a două grupe de elevi, aflate pe rând în dublă
ipostază - implicat în discuție, neimplicat în
discuție/observator, în scopul rezolvării unor probleme
controversate, a dezvoltării relaționării pozitive dintre elevi,
a spiritului de observație etc.
Metoda este indicată în studiul biologiei, în special de către
elevii din clasele liceale.

E) STUDIUL DE CAZ
Este o metodă de confruntare directă a elevilor cu o situație
reală, autentică și are drept scop: realizarea contactului
elevilor cu realitățile complexe , autentice dintr-un domeniu dat,
dezvoltarea capacităților decizionale , a abilităților lor de a
soluționa eventualele probleme, educarea personalității , a
atitudinilor față de ceilalți elevi și față de cazul
respectiv, tratarea cu maturitate a situațiilor. Rolul profesorului
se reduce doar la cel de incitator și de provocator al demersurilor
de rezolvare a cazului.
Avantajele metodei:
-antrenarea elevilor în găsirea de soluții, prin caracterul
activ, metoda contribuie la dezvoltarea capacităților psihice, de
analiză critică, de elaborare de decizii și de soluționare
promptă a cazului, formând abilitățile de argumentare,
dezvoltarea inteligenței interpersonale, a spititului de echipă,
toleranța și ajutorul reciproc, specific învățării prin
cooperare.
f)EXPLOZIA STELARĂ-STARBURSTING(ENGL.STAR-STEA, TO BURST-A EXPLODA)
Este o metodă nouă de dezvoltare a creativității individuale
și de grup , similară braistormingului, bazată pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de probleme și învățarea prin
descoperire. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în
afară, cu întrebări, asemenea exploziei stelare
Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și
conexiuni între concepte .

Creativitatea este un fenomen complex, o însuşire specifică
omului prin care se obţin produse noi şi valoroase în care sunt
implicaţi factorii: motivația, voința, emoțiile, temperamentul .