Evaluarea online a performanțelor școlare la disciplina Istorie

Odată cu declanșarea pandemiei întreg sistemul de învățământ, asemenea societății în general, s-a trezit pus în fața unor realități noi, complicate din punct de vedere al metodicii dar și sub aspect tehnic. Viteza de reacție și adaptarea la noile provocări a diferit mult de la o școală la alta în funcție de dotările materiale și de receptivitatea factorilor implicați.
În general performanțele școlare la orice disciplină de studiu, atât în gimnaziu cât și în liceu, sunt strâns legate de calitatea predării și învățării. Evaluarea nu poate fi privită altfel decât ca parte integrantă a procesului didactic, realizându-se sub forme diferite în funcție de scopul pentru care este făcută și de condițiile în care se desfășoară.
Evaluarea este o activitate complexă care include mai multe etape precum: măsurare, apreciere și decizie, iar importanța evaluării rezidă din funcțiile pe care aceasta le îndeplinește. Pedagogia actuală abordează evaluarea ca parte organic integrată în procesul instruirii elevilor, alături de predare și învățare. Pentru ca obiectivitatea evaluării să nu fie pusă la îndoială este necesară folosirea unor instrumente speciale de evaluare a cunoștințelor elevilor și raportarea acestora la standardele docimologice. Standardele trebuie riguros stabilite fiind elementul de referință în cadrul operațiunii de măsurare a rezultatelor.
Subiectivitatea evaluării în cadrul activităților desfășurate online se pare că nu mai este un fapt izolat și nici neobservat atâta timp cât generează discuții în societate dar și la nivel ministerial, motiv pentru care se dorește creșterea mediei care califică un elev să primească bursa de merit, cu un punct (de la 8.50 la 9.50).
În cele ce urmează aș dori să evidențiez câteva motive, care consider că au contribuit la scăderea obiectivității evaluării, în funcție de metoda de evaluare utilizată.
Evaluarea orală presupune o serie de întrebări pe care profesorul le adresează elevului evaluat. Deși această metodă a fost larg utilizată până la apariția situației pandemice, ulterior a fost grav afectată de faptul că inițial au fost unele discuții contradictorii privind obligativitatea utilizării camerei video. Chiar dacă acest aspect a fost reglementat legal și elevul este obligat să își deschidă camera video pentru a fi văzut de către evaluator, totuși elevul dacă nu dorește să răspundă poate invoca faptul că nu se deschide camera, că a apărut o problemă tehnică pe care nu știe să o remedieze sau părăsește întâlnirea când este invitat să răspundă, motivând ulterior că a „căzut internetul”. De asemenea, pot fi scuze pentru un refuz de a fi evaluat oral, defectarea microfonului sau faptul că nu se aud suficient de bine întrebările care îi sunt adresate. Chiar dacă aceste obstacole sunt depășite, rămâne o problemă serioasă evaluarea orală în sine, deoarece profesorul vede doar atât cât elevul dorește să se vadă, astfel în jurul său pot fi o mulțime de surse care să îl ajute să obțină o notă bună, de la manual și caietul de notițe, la smartphone sau chiar cineva din familie dornic să-i vină discret în ajutor.
Pentru a avea totuși un grad de obiectivitate evaluarea orală la Istorie, întrebările trebuie să fie cu un grad de dificultate mai ridicat, să necesite răspunsuri elaborate care să solicite niveluri mai avansate ale taxonomiei lui Bloom, precum: aplicare, analiză, sinteză, evaluare. De asemenea trebuie urmărită pe lângă corectitudinea răspunsurilor și utilizarea corectă a termenilor istorici, calitatea argumentelor și prezentarea acestora (claritate, coerență, ordine cronologică, etc.)
Evaluarea scrisă reprezintă metoda cea mai larg utilizată, prezintă avantajul de a nu fi cronofagă ca și evaluarea orală, de asemenea devine mai atractivă pentru elevi atunci când în test sunt introduse imagini ce trebuie analizate, filmulețe sau înregistrări audio. Cu toate acestea evaluarea scrisă prezintă și multe dezavantaje, cel mai mare fiind acela că profesorul nu poate să vadă simultan întreaga clasă dacă aceasta are un număr mare de elevi. Dacă elevul știe că este posibil să nu fie văzut, tentația de a frauda crește, știut fiind faptul că noile tehnologii sunt tot mai sofisticate, iar încercările de fraudă sunt întâlnite chiar și la examenele naționale desfășurate în sala de clasă cu un număr înjumătățit de candidați, supravegheați de doi supraveghetori și o cameră care înregistrează audio-video. Având în vedere că fiecare clasă are constituite diverse grupuri pe rețele de socializare, un elev care are rezolvarea corectă poate distribui răspunsurile în câteva secunde întregii clase deoarece profesorul nu deține pârghii pentru a stopa comunicarea între elevi în timpul testului scris. Alte limite care duc la scăderea obiectivității evaluării din perspectiva elevilor: cunoștințe suplimentare de informatică pentru accesarea testului, rezolvarea și trimiterea sa, lipsa deprinderii de a scrie rapid pe calculator (la clasele mici), atribuirea unor răspunsuri întâmplătoare, selectarea unor răspunsuri greșite la itemii obiectivi din cauza stresului sau sub presiunea timpului, returnarea testului fără a observa că unele întrebări nu au răspunsurile validate/salvate.
Testele aplicate online prezintă desigur și unele avantaje: timp scurt pentru realizarea unui test (mai ales dacă se utilizează o bancă de teste), posibilitatea de a se mixa întrebările pentru a reduce posibilitatea de colaborare între elevi pentru rezolvarea testului, timp redus pentru corectarea testelor în condițiile în care itemii obiectivi pot fi corectați automat, reducerea riscului de a greși la adunarea punctelor obținute, posibilitatea de a transmite nota chiar în momentul corectării, interpretarea rapidă a testului cu posibilitatea de a realiza statistici și reprezentări grafice în mod automat. De asemenea rapoartele detaliate facilitează realizarea unor programe remediale pentru elevii cu rezultate modeste, profesorii având posibilitatea de a se concentra strict pe domeniile în care performanța elevilor s-a dovedit a fi scăzută. Sub aspect economic evaluarea online este avantajoasă deoarece nu mai este nevoie de imprimare, dispare risipa de hârtie și instrumente de scris, în schimb trebuie avute în vedere costurile privind energia electrică și internetul.
Pentru evaluare la Istorie am folosit prioritar aplicația Microsoft Forms, parte a Office 365. Cu ajutorul acesteia se pot realiza teste ce conțin itemi cu alegere duală, multiplă sau cu răspuns scurt ori mai lung. În cazul itemilor obiectivi cu răspuns închis corectarea se face automat dacă înainte a fost aleasă varianta corectă și punctajul aferent.
Având în vedere faptul că o evaluare obiectivă oferă evaluatorului o imagine exactă cu privire la nivelul de pregătire al elevilor dar pe de altă parte poate fi un factor care să-i motiveze pe elevi pentru a se pregăti mai conștiincios, evaluarea prin teste online nu este suficientă astfel trebuie în mod obligatoriu acompaniată de metode alternative de evaluare specifice fiecărei discipline. La disciplina Istorie se pot folosi cu succes pentru o evaluare mai obiectivă, dacă sunt stabilite criterii clare, metode precum: investigația, proiectul, eseul, referatul, portofoliul.

Bibliografie:
Adăscăliţei, Felicia şi colaboratorii, Elemente de didactică a istoriei, Piteşti, Ed. Nomina, 2010.
Bocoş, Muşata, Instruirea interactivă, Iaşi, Ed. Polirom, 2013.
Creţu, Daniela; Nicu, Adriana, Pedagogie pentru definitivat şi gradul II, Sibiu, Ed. Universităţii „Lucian Blaga”, 2009.

https://www.profesorinromania.ro/2021/04/20/metode-si-tehnici-de-evaluare-on-line/
https://www.edu.ro/precizari_ME_crestere_cuantum_minim_burse_elevi