Analiza critică a surselor istorice

Analiza critică a surselor istorice

prof. Dorin Cornel Florea
Școala Gimnazială Poplaca, jud. Sibiu

Într-o societate bazată pe informații, elevii trebuie să aibă competențe necesare analizelor critice a oricărei informații. În acest sens am considerat necesar să identificăm modul în care diverse evenimente istorice au fost prezentate în presă. S-au putut observa diferențe de abordare cauzate de ideologia politică a timpului.

Termenul „critic” îşi are originea în limba greacă având printre altele semnificaţia de „capabil de a alege, de a analiza, de a judeca, de a discerne…” toate acestea fiind competenţe pe care elevii le pot dobândi cu uşurinţă sub îndrumarea unor cadre didactice conştiente de rolul asumat în formarea tinerei generaţii.
Conceptul de competenţă este definit diferit, în funcţie de domeniul la care se aplică, dar şi în funcţie de şcoala filozofică şi spaţiul geografic sau cultural în care este defini. Pentru a nu depăşi cadrul cercetării noastre am considerat suficient să ne oprim la două dintre acestea, şi pe care le-am socotit a fi cele mai potrivite:
- „ansamblul de comportamente potenţiale (afective, cognitive şi psihomotorii) de care dispune un individ pentru a realiza o activitate”.
- ,,ansamblu integrat de cunoştinţe declarative, cunoştinţe procedurale, cunoştinţe atitudinale, capacităţi, aptitudini, abilităţi”.
Sursa istorică reprezintă elementul de lucru principal, atât pentru profesor cât şi pentru elevi. Datorită importanţei sale se impune o cercetare critică, minuţioasă, cu atât mai mult atunci când sursa o reprezintă presa, fie că este scrisă sau nu.
Învăţarea prin cercetarea surselor istorice, reprezintă o metodă didactică ce presupune explorarea directă a realităţii, favorizând cunoaşterea trecutului prin utilizarea unor diverse categorii de surse istorice, printre care se numără şi presa.
Utilizarea surselor istorice originale la clasă este destul de dificilă, deoarece accesul la acestea nu este deloc simplu, motiv pentru care se utilizează copii, fotografii sau alte metode de reproducere facilitate de mijloacele tehnice moderne şi de computer. Indiferent de modul în care elevii au acces la sursa istorică, aceasta reprezintă un câştig atât pentru elevi cât şi pentru profesori, deoarece facilitează înţelegerea unor realităţi istorice şi creşte interesul elevilor pentru cercetare,, făcând realitatea istorică palpabilă”.
Prin utilizarea surselor istorice la clasă, pe lângă faptul că permite abordarea evenimentelor istorice din perspective multiple şi sporeşte interesul elevilor, uşurează transferul de cunoştinţe şi nu în ultimul rând poate dinamiza procesul de predare – învăţare. Există şi dezavantaje, însă acestea sun minore în comparaţie cu avantajele, în afara faptului că necesită o riguroasă dozare a timpului şi unele dificultăţi în ce priveşte obiectivitatea evaluării.
Este recunoscut astăzi faptul că şcoala trebuie să acţioneze „pentru dezvoltarea spiritului critic la elevi, capacităţile de a pune şi analiza probleme, de a judeca în conformitate cu raţionamente proprii, de a lua decizii…toate acestea fiind în legătură cu valorile autonomiei liberului arbitru şi ale responsabilităţii, care fondează democraţia.”
Spirtul critic are un caracter activ, reflexiv fiind indispensabil pentru a trece informaţia prin filtrul gândirii şi pentru a dobândi competenţe solide, bazate pe o cunoaştere ştiinţifică. Acesta se dobândeşte progresiv prin:
- reflecţii personale prospective şi retrospective
- formularea şi rezolvarea unor situaţii problemă
- apeluri repetate la cunoştinţe şi experienţe proprii
- realizarea unor analize comparative
- crearea personală de semnificaţii şi conceptualizări
Gândirea critică, la rândul ei, reprezintă un proces mintal de evaluare a informaţiilor considerate adevărate de către cei care le vehiculează. Ea este destul de dificil de dobândit şi aplicat, solicitând ,,exerciţiu sistematic, antrenament, perseverenţă şi talent, din partea celui care o însuşeşte, o dezvoltă şi o utilizează”.
În utilizarea presei ca sursă istorică de un real folos este abordarea interdisciplinară, având în vedere faptul că în clasa a VII-a, la Cultură civică, în cadrul unităţii de învăţare ,,Mass-media şi opinia publică” elevii se familiarizează cu noţiuni specifice subiectului, dobândind şi competenţe pentru abordarea critic a unui articol de presă.
Analiza critică a unei surse trebuie să înceapă în mod obligatoriu cu o analiză contextuală în urma căreia vor fi identificate răspunsuri la câteva întrebări:
- Cine a creat sursa?
- Ce fel de document este?
- Unde şi în ce context a fost realizată?
- Cui se adresează sursa?
- Cu ce scop a fost creată sursa?
Dacă sursa reprezintă un articol de presă (ziar, revistă, almanah etc.) întrebările de mai sus capătă o oarecare particularitate:
- În ce măsură era respectată libertatea de exprimare la momentul respectiv?
- Era independentă politic publicaţia care găzduieşte articolul analizat?
- Ce reprezintă în sine articolul respectiv (ştire, editorial, interviu, reclamă,etc.)?
- Unde este poziţionat şi ce spaţiu tipografic ocupă în cadrul publicaţiei?
- Autorul a luat cunoştinţă în mod direct şi nemijlocit cu evenimentele prezentate?
- Cui se adresează autorul articolului?
- Cu ce scop a fost scris articolul?
- Este posibil ca autorul să fi omis unele informaţii? De ce?
În ce priveşte presa scrisă, apreciem că este mai dificil de analizat decât alte surse scrise deoarece în presă textul scris este de cele mai multe ori însoţit cu imagini, grafice, hărţi etc. ce au drept scop în general să aducă un plus de credibilitate articolului.
Greutatea analizei vine în cazul acesta mai ales din analiza imaginilor, știut fiind astăzi faptul că imaginile pot fi adesea uşor trucate, sau din acest motiv cel puţin uşor de contestat de către cei care sunt puşi într-o lumină nefavorabilă. Este cunoscută situaţia unui candidat la prezidenţiale ce apărea într-o fotografie lovind un copil peste faţa, imagine care a născut vii controverse şi a aprins enorme patimi politice.
Pentru analiza unei imagini, de asemenea trebuie să ne punem câteva întrebări:
- Unde este poziţionată în cadrul publicaţiei/articolului?
- Ce prezintă în planul principal?
- Ce se observă pe margini?
- Ce se apare pe fundal?
Acestea sunt câteva dintre întrebările care s-au pus mereu pe parcursul cercetării noastre.
Ca aplicație practică am folosit o parte din colecția revistei Flacăra, apărută în perioada 1952-1989. Elevii au putut analiza modul în care era prezentată ziua de 1 Mai, obținerea Independenței de stat, Ziua Națională a României, observând perspective diferite de abordare în anii ʼ50 față de anii ʼ80.
Elevii de gimnaziu au putut dobândi competenţa de a analiza critic o sursă istorică şi implicit un articol de presă, fapt ce-i va ajuta mai târziu în calitate de adulţi să selecteze informaţia utilă şi corectă ştiinţific în condiţiile în care educaţia informală va completa educaţia formală.

BIBIOGRAFIE
1. Dicţionarul enciclopedic, p. 180.
2. Eliza Maria, Dulamă, Fundamente despre competenţe, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2010, p. 18.
3. Muşata, Bocoş, Instruirea interactivă. Repere axiologice şi metodologice, Iaşi, Ed. Polirom, 2013, p. 282.
4. Muşata, Bocoş, Didactica disciplinelor pedagogice în cadru constructivist, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2008, p. 399.