Noutati la examenul naţional de Bacalaureat 2010
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a finalizat şi publicat pe site-ul MECI ordinele de ministru privind aprobarea calendarului şi metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de Bacalaureat 2010, respectiv a disciplinelor şi programelor aferente susţinerii acestui examen.
Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 97/9 septembrie, examenul naţional de Bacalaureat are, începând cu anul şcolar 2009-2010, o nouă structură care presupune susţinerea a două tipuri de probe: evaluări orale şi practice pe parcursul anului şcolar şi evaluări scrise după încheierea anului şcolar. În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale bacalaureatului.
Prima sesiune are următorul calendar (înscrierea elevilor se face în intervalul 14 - 18 decembrie 2009):
- probe orale: 11-13 ianuarie 2010: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A), 13-15 ianuarie 2010: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B), 18 - 29 ianuarie 2010: evaluarea competenţelor digitale (proba D) şi 19 - 22 aprilie 2010: evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă modernă (proba C);
- probe scrise (după încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a prevăzută pentru data de 11 iunie 2010): 28 iunie 2010 - Limba şi literatura română - proba E)a), 29 iunie 2010 - Limba şi literatura maternă - proba E)b), 30 iunie 2010 - proba obligatorie a profilului - proba E)c) şi 1 iulie 2010 - proba la alegere a profilului şi specializării - proba E)d).
Prima afişare a rezultatelor va avea loc în 3 iulie 2010 (până la ora 16.00) şi va fi urmată de depunerea contestaţiilor în aceeaşi zi, în intervalul orar 16.00 - 20.00. Soluţionarea contestaţiilor se va face în perioada 5-6 iulie 2010, iar afişarea rezultatelor finale în ziua de 7 iulie 2010.
Sesiunea de toamnă se va desfşura între 23 august şi 8 septembrie 2010, înscrierile fiind stabilite pentru săptămâna 5-9 iulie 2010.
La proba de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, elevii pot alege oricare limbă modernă studiată în liceu, indiferent dacă a fost studiată drept limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacă a fost studiată în regim normal, intensiv, bilingv ori dacă a fost disciplină obligatorie sau opţională. Evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională se face prin trei tipuri de probe, după cum urmează: probă scrisă, cu durata de 90 minute, probă orală, cu durata de 10-15 minute și probă de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 20 de minute. Subiectele pentru probele de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu sunt elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.
Subiectele pentru proba de evaluare a competenţelor digitale se stabilesc de CNCEIP, în conformitate cu programa de bacalaureat, elaborată pe baza programei şcolare a disciplinei „Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor", studiată în trunchiul comun, la toate filierele, profilurile şi specializările, pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a. Tot CNCEIP va stabili printr-o procedură elaborată în concordanţă cu standardele europene şi publicată pe Internet până la data de 31 octombrie 2009, durata probei de evaluare a competenţelor digitale, respectiv modalitatea de desfăşurare şi evaluare a probei. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu.
Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă se stabileşte de comun acord de către cei doi profesori examinatori, în conformitate cu descriptorii din programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile elaborate şi transmise de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă a candidatului se înscrie într-un borderou, care este semnat de cei doi examinatori. Aceeaşi procedură se aplică şi în cadrul probelor de evaluare a competenţelor într-o limbă străină şi a celor digitale sau cu precizarea că, în cazul ultimei probe, în funcţie de punctajul obţinut, se va stabili nivelul de competenţă digitală a candidatului, după cum urmează: 0-25 puncte - utilizator începător, 26-50 puncte - utilizator de nivel mediu, 51-74 puncte - utilizator avansat, 75-100 puncte - utilizator experimentat.
Absolvenţilor clasei a XII-a/ XIII-a, care au susţinut aceste probe, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Acestea vor fi însoţite de suplimente descriptive ale certificatului de competenţă care conţin descrierea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă ale candidatului şi se vor completa în conformitate cu nivelul acordat candidatului. Eliberarea certificatelor nu este condiţionată de promovarea probelor scrise. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine sau pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere.
Toate aceste evaluări se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei terminale de liceu, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general.
Probele scrise prin care sunt cuantificate competenţele formate pe durata învăţământului liceal se susţin după încheierea anului şcolar, în faţa unei comisii formate de inspectoratul şcolar judeţean. Probele sunt următoarele:
- probă scrisă la limba şi literatura română - E)a): comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
- probă scrisă la limba şi literatura maternă - E)b): comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
- o probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare - E)c): matematică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru toate profilurile din filiera tehnologică, pentru profilul militar şi profilul pedagogic - specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională, respectiv istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menţionate mai sus;
- o probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate - E)d), pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe: fizică, chimie, biologie sau informatică (pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională) sau geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie (pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celui militar). Pentru candidaţii proveniţi din promoţiile anterioare, se face asimilarea specializării absolvite cu una dintre specializările/calificările profesionale în vigoare pentru promoţia curentă.
Se consideră promovaţi elevii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut probele prevăzute în interiorul anului şcolar, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, iar media aritmetică, formată din două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise este cel puţin 6. În cazul nepromovării examenului, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările susţinute in decursul anului şcolar, respectiv rezultatele la probele scrise la care s-a obţinut cel puţin nota 5. Recunoaşterea unora dintre probele promovate într-una din sesiunile organizate din anul 2003 încoace este condiţionată de solicitarea scrisă de recunoaştere a probelor promovate, în momentul înscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2010.
Important: Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar va posta pe Internet doar structura subiectelor pentru probele examenului de bacalaureat, precum şi precizările metodologice referitoare la cerinţe şi la modalităţile de evaluare ale acestora la data de 31 octombrie 2009.
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: emil | 30.09.2009 20:22 | 4491 vizualizări
Comentarii (11)
Ce facem cu ceilalti elevi din scoala in zilele in care se desfasoara examenele de certificare a competentelor? In art. 21 al metodologiei scrie ca nu are voie nimeni in scoala in afar persoanelor "implicate" in examene. Oare nu s-a gandit nimeni la asta???
Poate mi-a scapat mie:). Help!
help si eu!
Stati linistiti la locurili voastri,dragi tovarasi,c-a vinit primul educator al natiei la locul potrivit;toati problemili vor fi rezolvati sau dizolvati;pazea,reforma duduie !Mucles,pardon ,miclea'sacanaua !
Domnule coleg,
Va rog sa folositi un limbaj decent, altfel riscati sa fiti cenzurat...
Una e sa vrei si alta e sa faci! Daca ar fi vrut cu adevarat, n-ar tine cu dintii de "politic". Statea acolo pe baricade:))), fara sprijin. Eiii, dar a fugit la partid dupa ce a "abramburit" totul. E simplu pt ei, dai o lege si fugi.Lasa ca si-or bate altii capul cu normele de aplicare si cu aplicarea insasi.
Sunt de acord cu proba de evaluare a competentelor digitale.... dar s-au redus nr de ore de TIC tocmai la acei elevi care au cel mai mult nevoie... Stiti c alucram in licee cu elevi care inc anu au calculator, care nu au internet acasa si tocmai la acei elevi....de la licee tehnologice s-au redus orele ???
D-na ministru a vrut ceva.... de acord,... dar in acelasi timp a redus orele. Vi se pare normal ?
Rezultatele inregistrate la examenele nationale, daca ar fi reale, ne-ar plasa in topul mondial al rezultatelor educationale, la polul opus ilustrat de testele PISA aplicate in Romania.
Intentia reala a acestui examen nu este de a testa nivelul de pregatire al elevilor care termina liceul si, eventual, de a trage la raspundere pe cei care incaseaza salarii fara rezultate. Rostul acestui examen este de a facilita accesul elevilor in invatamantul superior, unde sa “cotizeze” spre fericirea si indestularea clanurilor universitare. Nu mai conteaza daca primesc pentru aceste “cotizatii” competentele cerute de piata muncii.
In vara s-au prezentat la examenul de bacalaureat circa 212.000 de candidati, au promovat aproximativ 170.000. In sesiunea din august au mai promovat 35.000 de candidati, asa incat, cu 205.000 de candidati promovati, din 212.000 avem un procent total de promovare de 97%, probabil record mondial. Ca o buna parte dintre absolventi nu stiu sa scrie corect romaneste, nu stiu sa faca calcule elementare de aritmetica, nu mai conteaza. Conducerea ministerului care organizeaza si monitorizeaza derularea bacalaureatului a ramas cu reflexul raportarii productiei agricole la hectar, din epoca comunista.
Iata judetele fruntase pe ramura, in sesiunea iulie:
Mehedinti: promovabilitate de 98,19%
Constanta: promovabilitate de 94,99%
Hunedoara: promovabilitate 94,5%
Suceava: promovabilitate de 93,87%
La polul opus se afla Galati cu 59,8% promovabilitate. Diferenta de aproape 40 de puncte procentuale (!) intre primul si ultimul judet nu pare sa dea frisoane cuiva. Promisiunea ministrului educatiei ca se vor ancheta judetele cu procente neverosimil de mari a ramas, ca de atatea alte ori, vorba aruncata in vant, pentru domolirea criticilor.
Partea tragi-comica este ca la multe licee de elita toti elevii, dar absolut toti, au luat 10 la educatie fizica. Nu s-a impiedicat niciunul, n-a gresit nici unul aruncarea la poarta sau la cosul de baschet, totul s-a desfasurat ca la olimpiada de vis. Nici acest aspect n-a dat frisoane ministrului educatiei.
An de an se comenteaza in cercurile largi ale opiniei publice si specialistilor ca o astfel de distributie este neverosimila si ca singura explicatie este frauda masiva. An de an ministerul educatiei trateaza cu dispret aceste critici si persevereaza in mistificare si ipocrizie. Ba chiar ii condamna pe cei care spun adevarul pentru, chipurile, denigrarea invatamantului.
Rezultatele la tezele unice se incadreaza in aceeasi paradigma: toti elevii trebuie sa ajunga la liceu. Organizarea tezelor unice cu proprii profesori asigura rezultate mirobolante. Oricum nu exista esec, indiferent de nota se merge mai departe. Miza este ca notele sa fie cat mai mari, pentru a prinde licee cat mai bune. Si atunci testarea nationala se transforma in concursul national “cine-si ajuta elevii mai mult”. Daca elevii “se simt” si vin si ei cu cadouri si/sau bani pentru profesori si directori, cu atat mai bine. Asa de bine s-a invatat aceasta lectie incat si in anul urmator tezele unice si bacalaureatul vor fi organizate in acelasi stil: elevii dau bani sau cadouri, iar profesorii ii lasa sa copieze. Aceasta este “viziunea” despre educatie a d-nei ministru Andronescu.
S-a desfiintat examenul de capacitate, testele nationale, scolile de arte si meserii. Nota 4 la tezele unice nu mai reprezinta o problema. Toti elevii, indiferent de potential si inclinatii, merg la liceu, iau examenul de bacalaureat, apoi la facultate. Ce daca mediul de afaceri reclama lipsa personalului calificat. Ce daca absolventii de universitati se trezesc in piata muncii cu buzunarele burdusite de diplome, dar fara vreo calificare ceruta de angajatori. Ce daca evaluari internationale si interne ne trag de maneca si ne spun ca ne mintim singuri. Scopul suprem este unul singur: toata suflarea scolareasca sa ajunga sa cotizeze la invatamantul superior.
Si totusi solutii exista. Examenele de absolvire nu trebuie sa mai constituie criterii pentru accederea in ciclurile superioare, caz in care miza si presiunea pe aceste examene se diminueaza considerabil. A doua metoda este folosirea aplicatiilor informatice care sa genereze teste grila personalizate, similare dar nu identice, cu corectare automata. Aceste doua solutii ar ameliora considerabil credibilitatea examenelor de absolvire si ar da o masura a prestatiei si rezultatelor muncii din educatie, domeniu in care nimeni nu da socoteala de nimic.
2. Scandal la tezele unice: subiecte gresite
La tezele cu subiect unic din trimestrul doi s-au gresit si subiectele. La teza de la limba romana s-a incurcat Ghita Nitescu cu Nita Ghitescu, iar la istorie armata a II-a cu armata I-a.
Nu ca greselile ar fi contat prea mult in notarea elevilor, aceasta era oricum asigurata, dar asa, de ochii opiniei publice, directorul Centrului National de Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP), Cristian Mirescu si-a prezentat demisia, care i-a fost si acceptata. Doar ca, surpriza, pe 20 august 2009 directorul era, bine mersi, pe post pentru ca, nu-i asa: “este un om bine pregătit şi, oricum, nu era nimerit să schimbăm conducerea la jumătatea anului”, conform declaratiei unor oficiali din minister.
Daca adaugam si faptul ca si anul acesta rezolvarile disponibile in cartile specializate puteau fi comunicate prin telefonia mobila, iar in toamna s-a copiat lejer, dupa declaratiile candidatilor, avem imaginea a ce mai sunt astazi examenele de absolvire: prilejuri de a ne fura singuri caciula.
3. Ordinul privind evaluarea cadrelor didactice din preuniversitar: fara legatura cu realitatea
A fost emisa, prin ordinul ministrului nr. 4595/22.07.2009, fisa de evaluare a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar.
Fisa contine criterii fara legatura cu progresul scolar al elevilor, principal si de fapt singurul criteriu cu relevanta in aprecierea profesorilor. Domenii precum: “proiectarea eficienta a curriculumului” (15 puncte), “realizarea curriculumului” (30 puncte), “dezvoltarea profesionala, activitatea metodica si stiintifica” (15 puncte), n-au nicio valoare daca nu se concretizeaza in progresul scolar, ori tocmai acesta lipseste din fisa. Exista domeniul “evaluarea rezultatelor invatarii” (20 puncte), care inseamna altceva decat progres scolar, rezultatele putand fi proaste, foarte proaste, medii, etc. Iata exemple de criterii la acest domeniu al evaluarii rezultatelor: “Evaluarea continua si notarea conform reglementarilor legale”, “asigurarea transparentei”, “inregistrarea activitatilor de evaluare”, comunicarea sistematica, catre beneficiarii de educatiei, a rezultatelor evaluarii”. Singurul criteriu acceptabil, “evaluarea satisfactiei beneficiarilor de educatie”, este cotat cu 4 puncte din 100!
Grila este realizata de catre specialistii ARACIP (Agentia Romana de Asigurarea Calitatii-Invatamantul Preuniversitar), in paradigma urmatoare: “profesorii au datoria sa predea materia si sa evalueze, invatatul este problema elevilor. Daca vor sa invete bine, daca nu, e treaba lor.”
Invatamantul modern este departe de aceasta paradigma. Problema profesorilor nu este doar predarea materiei ci si invatarea ei de catre elevi, fiecare atat cat poate. Iar evaluarea muncii profesorilor trebuie sa se faca in functie de progresul scolar al elevilor, definit si cuantificat cu mijloace clare, stiintifice, de regula informatice. Aceasta noua abordare a educatiei n-a ajuns insa la cunostinta mai marilor din educatia de la noi.
Este un extras din RAPORT DE MONITORIZARE A REFORMEI IN EDUCATIE, SEPTEMBRIE 2009 realizat de Asociatia Profesionala pentru Educatie si Cercetare(EDUCER).
am o mare rugaminte¡
rog unul din profesorii de biologie sa ma lamureasca in urmatoarea nelamurire:am citit programa de biologie pentru bac si nu inteleg,pot opta pentru una din doua variante:pot alege biologie clasele a Ix si aX,sau biologie clasele a XI si a XII sau se da din toate biologia IX - XII,la fizica au fost mai expliciti.
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.