Metoda Pălăriilor gânditoare în orele de limba şi literatura română, Înv. Constanţa Grama, Şc. cu cls. I-VIII Cornu de Jos, Jud. Prahova

Aplicaţie practică

Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup.

Învăţând să colaboreze unii cu alţii,elevii constată că scopurile personale ale fiecăruia pot fi realizate într-o muncă în echipă,că succesul grupului depinde de contribuţia fiecărui membru al său. Astfel,elevii, din „singuratici care învaţă” ,pot deveni” colegi care învaţă împreună”, care ating niveluri ale competenţei academice în cadrul grupului şi ca membri ai echipelor.

Elevii trebuie învăţaţi să gândească critic, creativ, constructiv, eficient.

A gândi critic înseamnă a emite judecaţi proprii,a accepta părerile altora,a fi în stare să priveşti cu simţul răspunderii greşelile tale şi să le poţi corecta,a primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au nevoie de el. Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp,permiţând elevilor să se manifeste spontan,fără îngrădire,ori de câte ori se creează o situaţie de învăţare. Ei nu trebuie să se simtă stingheri,să le fie teamă de reacţia celor din jur fată de părerile lor,să aibă încredere în puterea lor de analiză,de reflecţie.

Ofer spre exemplificare una dintre metodele interactive de predare-învăţare ce poate fi folosita cu scopul dezvoltării gândirii critice:

PĂLĂRIILE GÂNDITOARE („Thinking hats”)
Această metodă contribuie la stimularea creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.

Pălăria albă:

• Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor.
• Este neutră.
• Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare.
• Stă sub semnul gândirii obiective.

Pălărie roşie:

• Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor.
• Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor.
• Roşu poate însemna şi supărarea sau furia.
• Descătuşează stările afective.

Pălăria neagră:

• Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata.
• Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie.
• Este perspectiva gândirii negative, pesimiste.

Pălăria galbenă:

• Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei.
• Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul.
• Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.

Pălăria verde:

• Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă.
• Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei.
• Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare.

Pălăria albastră:

• Exprimă controlul procesului de gândire .
• Albastru e rece – este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător.
• Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
• Este preocuparea de a controla şi de a organiza.

Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.

Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
Pălăria albă – pălăria roşie
Pălăria neagră – pălăria galbenă
Pălăria verde – pălăria albastra

CUM SE FOLOSEŞTE ACEASTĂ METODĂ?

Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul respectiv îi îndeplineşte rolul - sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de faptul că:

pălăria albastră – CLARIFICĂ
pălăria albă - INFORMEAZĂ
pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII
pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREŞELILE
pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE DESPRE ...

Exemplu:
CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEMA : “ Căţeluşul şchiop”, de Elena Farago
Pe catedră am şase pălării de culori diferite. Pentru fiecare pălărie voi numi câte un copil care va răspunde cerinţei de sub pălărie.

1. Pălăria albă - INFORMEAZĂ

Ce informaţii avem despre “căţeluşul şchiop”? Dar despre copii?
Ce informaţii lipsesc sau nu le cunoaştem?
Nu ştim care a fost motivul pentru care copilul l-a lovit pe căţeluş.
Cum putem obţine aceste informaţii?
Povestind întâmplări văzute sau transmise despre comportamentul copiilor şi al câinilor.

2. Pălăria roşie - SPUNE CE SIMŢI!

- Uite cum privesc eu această situaţie!
Copilul nu a ştiut cum să se joace cu căţelul, poate l-a tras de coadă sau l-a fugărit, iar el s-a apărat şi şi l-a muşcat.
Eu sunt foarte supărată pe copil şi-mi pare rău că acest căţel a fost lovit cu răutate în picior. Vă imaginaţi cât a suferit căţelul? Este cel mai rău copil cel ce repetă fapta lui.
Voi ce credeţi sau ce-aţi face?
Copiii răspund la întrebări.
Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni şi nimeni nu le găseşte un adăpost. Voi sunteţi de acord să rămână pe stradă? Când plouă nu au unde să se adăpostească!

3. Pălăria verde - GENEREAZĂ IDEILE NOI

Oferă soluţii, idei.
Putem amenaja un adăpost în curtea şcolii, pe scara blocului sau să instalăm cuşti pentru ei, unii pot fi duşi la ţară la bunici. Putem ruga părinţii să ne ajute să scriem o scrisoare primarului.
- Ce credeţi, putem găsi şi alt mod de rezolvare?

4. Pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII

- Ce se va spune despre noi dacă vom face ce-ai spus? Eu cred că părinţii vor fi de partea noastră şi vor construi chiar ei cuşti pentru câini. Vom fi apreciaţi pentru ideile noastre.

5. Pălăria neagră - ASPECTE NEGATIVE

Sunt prea mulţi câini. Câinii ar face mizerie şi zgomot.
Nu toţi oamenii iubesc animalele. Ei vor fi tot liberi şi copiii vor fi în pericol. Nu se respectă regulile de igienă.

6. Pălăria albastră - CLARIFICĂ

Pune o întrebare colegilor tăi să verifici dacă au înţeles conţinutul poeziei.

7. Pălăria albă

Putem să tragem o concluzie?
Câinii trebuie protejaţi de primărie şi de oameni. Să li se facă adăposturi.

• Ce trebuie să facem noi?
• Să scriem o scrisoare primarului sau să-l sunăm la telefon.
• Ce putem reţine din tot ce s-a spus?
• Să scriem scrisoare primarului?
• Să hotărâm cine o va duce la primărie.
• Iar noi vom continua să-I hrănim şi nu vom uita – “ Nu loviţi câinii!”, “ Faceţi numai fapte bune!”

În concluzie ,prin folosirea la oră a acestor metode interactive care stimulează elevul şi îl fac să descopere singur noile noţiuni pornind de la ceea ce cunoaşte, învăţarea are o mai multă eficienţă.

Considerăm că utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având cu adevărat un caracter activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.

Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev. Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.

Înv. Constanţa Grama
Şc. cu cls. I-VIII Cornu de Jos
Jud. Prahova

BIBLIOGRAFIE

• Bratu, G. – Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2004, pag. 120-122;
• Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983, pag. 90-94;
• Dumitru, I. – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Timişoara, Editura de Vest, 2000, pag. 56, 83, 89;
• Macarie, C. – Alternativele metodologice moderne – o provocare pentru activitatea didactică, Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2005, pag. 39, 124-125;
• Învăţământul Primar – revistă dedicată cadrelor didactice, Bucureşti, Editura Minerva