Studiu privind rezolvarea de probleme utilizand jocul didactic Prof. Beer Maria Adriana, Scoala Gimnaziala „Mihai Eminescu” Craiova

Captarea atenţiei elevilor constituie o constanta la orele de geometrie. Daca îmbin problematizarea cu jocul didactic in cadrul unor proiecte, rezultatele se imbunatatesc simţitor. Astfel toţi elevii participa activ la ora, iar noţiunile invatate sunt mai bine fixate.
Exemplu: La clasa a VII-a la sfarsitul capitolului Asemănare, am propus elevilor un proiect prezentat asemenea unui joc didactic, al cărui obiectiv a fost demonstrarea necoliniaritatii a trei puncte.
Pentru realizarea obiectivului am procedat in felul următor:
 Am grupat elevii in doua grupe, fiecare grupa având de îndeplinit o anumita sarcina.
 Fiecare grupa a primit aceeaşi problema insa reformulata, cat si mijloacele materiale necesare realizării cerinţei.
 Fiecare grupa si-a ales un raportor care urma sa prezinte concluziile.
 Am fixat timpul de gândire (7 minute)
 Fiecare raportor a prezentat sarcina grupei si concluzia.
 Concluziile finale
Sarcinile primite de cele trei grupe au fost următoarele:
Grupa 1:
In figura 1, triunghiul verde si triunghiul roşu sunt asemenea? Justificaţi!
Grupa 2:
Daca se translateaza poligonul portocaliu, triunghiul verde si triunghiul rosu, in figura 2, se „pierde” din aria triunghiului 1 um2. Cum explicati?
La expirarea timpului, raportorii au prezentat cu mirare si neincredere rezultatele obtinute:
Grupa 1: elevii au decupat cele doua triunghiuri, le-au suprapus, iluzia optica era perfecta. Calculând insa, au observat neproportionalitatea catetelor celor doua triunghiuri dreptunghice! (raportorul grupei 2 si-a inceput prezentarea afirmând: „triunghiurile sunt asemenea, dar nu sunt asemenea!”)
Grupa 2 a calculat ariile triunghiurilor roşu si verde, ariile poligoanelor portocaliu si verde. Au exprimat aria triunghiului mare dreptunghic in doua moduri. Sumând ariile calculate, si aria triunghiului dreptunghic folosind formula de calcul. Surpriza a fost ca deşi era acelaşi „triunghi” avea arii diferite! Deci „triunghiul” format din cele patru poligoane nu e triunghi, ci patrulater, atunci nu se poate „pierde” nimic!
Concluzia finală: In anumite situaţii ochiul se înşeală. Demonstraţia este mai importanta decât intuiţia.
Evaluarea:
Pentru evaluarea raportului elaborat de grup am utilizat un grafic de notare pentru competentele secolului 21, pe patru nivele:
1.Utilizarea resurselor problemei
2.Realizarea sarcinii de grup
3.Prezentare grafica a raportului
4.Sustinerea orala a raportului
Concluzie:
La finalul acestui proiect am observat la elevi ca si-au insusit urmatoarele competente
• Creativitate si inovare
• Gandire critica si rezolvare de probleme
• Comunicare si colaborare
• Initiativa si autonomie
• Productivitate si raspundere
• Conducere si responsabilitate