Strategii RWCT folosite în faza de Realizarea sensului și faza Reflecției

Învăţământ primar | Limba şi literatura română

Propus de: MolnarGM | 05.02.2022 12:53 | Revista cadrelor didactice nr. 82/2022 | 75 vizualizări

Acest articol prezintă strategiile RWCT folosite cu succes în ciclul primar la orele de limba și literatura română în fazele ERR: Realizarea sensului și Reflecție.

Strategii RWCT folosite în faza de Realizarea sensului și faza Reflecției
a. SINELG - ( Sistem interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii/ INSERT-Interactive Noting System for Effective Reading and Thinking): folosită ca mijloc de monitorizare a înțelegerii textului. După etapa de evocare cerem elevilor să citească textul și să facă câteva însemnări pe marginea textului prin folosirea următoarelor simboluri:
 dacă informația citită confirmă ceea ce știau
- dacă informația citită diferă sau contrazice ceea ce știau
+ dacă întâlnesc o informație nouă
? dacă au nelămuriri în legătură cu infomațiile citite
După ce se încheie lectura, textul va fi analizat din perspectiva semnelor utilizate. Putem completa și un tabel cu informațiile corespunzătoare semnelor. Desigur în primele utilizări a acestei metode putem folosi numai două semne, sau trei în funcție de nivelul clasei. De exemplu insistăm numai folosirea semnelor ”+” și ”?”. Această metodă poate fi utilizată cu succes în prelucrarea textelor cu conținut științific chiar și în clasele mai mici.
b. Lectura ghidată este o tehnică de lucru care poate fi utilizată cu succes în cazul unui text narativ, necunoscut care nu a fost citit anterior și care este destul de interesant ca să-i motiveze pe cititori să lanseze diverse presupuneri. Pregătim un text narativ prin împărțire în câteva fragmente. Se citește textul de către învățător și elevii sunt rugați să citească concomitent. Se citește textul până la un punct (elevii pot primi fragmentele pe rând) elevii își exprimă părerile, sentimentele în legătură cu fragmentul citit, apoi fac presupuneri despre ce se va întâmpla ulterior. Procedura se va repeta până se vor citi toate fragmentele. Se poate completa și un tabel cu două coloane, în care enumerăm evenimentele din text, respectiv presupunerile.
Ce s-a întâmplat? Ce se va întâmpla?
c. Ghidul pentru învățare: este o metodă care îi ajută pe elevi chiar atunci când profesorul nu este prezent. Elevii primesc întrebări, sarcini în scris înainte de citirea unui text, care le ajută în citirea, lectura activă.
d. Agenda cu notițe paralele: de obicei în munca mea am folosit această metodă în studierea textelor lirice. Împărțim caietul cu o linie vericală, în prima coloană elevii aleg citate preferate iar în coloana a doua comentează, fac observații. Este o cale bună pentru a face conexiuni între materia studiată și emoțiile personale a elevilor.
e. ReQuest: este o tehnică care îi antrenează pe elevi în a pune întrebări pe baza unui text. În prima parte învățătorul pune întrebări pe baza enunțurilor citite de către elevi. Dacă se lucrează în perechi elevii schimbă rolurile după fiecare aliniat. Poate fi folosit și frontal cu clasa, când elevii citesc un alineat și pun întrebări învățătorului cu cartea închisă, iar după aceea după citire învățătorul e cel care pune întrebările. Această metodă oferă ocazia de a exersa formularea întrebărilor pe baza unui text, în limba română.
Strategii utilizate în faza de Reflecție
a. Eseul de cinci minute: poate fi folosit la sfârșitul orei pentru ca elevul să își adune gândurile asupra subiectului, când le cerem elevilor să scrie un lucru pe care au învățat, și să adreseze o întrebare pe care o au cu referire la subiect. Învățătorul colectează eseurile și-l utilizează în planificarea orei următoare.
b. Cvintetul este o poezie de cinci rânduri, care ajută în sintetizarea unor informații. Structura poeziei este strict stabilită: Primul vers conține un substantiv: cuvântul tematic, al doilea două adjective, care să arate însușirea cuvântului tematic. Al treilea vers este format din trei cuvinte, verbe la gerunziu care să exprime acțiuni, al patrulea vers este o propoziție din patru cuvinte, prin care se afirmă ceva esențial despre cuvântul tematic. Ultimul vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizează tema.
c. Cubul: este o tehnică de examinare a subiectului, prin organizarea cunoștințelor despre un subiect. Poate fi folosit și în activități orale dar și scrise. În Reflecție putem folosi pentru sistematizarea cunoștințelor acumulate într-o altă tehnică, iar în etapa de evocare ca algoritm de actualizare a informațiilor. În această tehnică folosim un cub pe care sunt inscripționate verbe ce denumesc operațiile de gândire: Descrie/Definește, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează.
Elevilor din ciclul primar le este greu să folosească și să înțeleagă toți acești termeni, ca atare propun shimbarea verbelor cu instrucțiuni mai clare, de exemplu:
 Prezintă! Caută însușiri! Spune sinonime, antonime! Alcătuiește un enunț! Spune o povestire! Desenează!—povestiri, ființe, etc
 Timpul, Locul, Personaje, Formule de povești, Evenimente, Numere magice—în prelucrarea poveștilor
 Cine?/Ce? , Unde? Când? De ce? Cât?/Câte? Cum este?
 sa, s-a, ne-a,nea, s-au, sau
d. Diagrama VENN: este o tehnică de organizare grafică a informației care constă în discutarea a două sau mai multe concepte, noțiuni, idei, texte care au similarități și deosebiri. Individual, în perechi sau în echipe elevii desenează cercurile, pe suprafața comună se scriu asemănările iar în afara lor deosebirile.
e. Graficul conceptual: este o cale de a organiza informația, în special atunci când pot fi comparate trei sau mai multe concepte. Liniile tabelului prezintă ideile ce vor fi comparate, iar coloanele unele trăsături prin care vor fi comparate. Poate fi utilizată și în faza de evocare.

Molnar G Marta, Școala Gimnazială ”Kicsi Antal”, Turia

Bibliografie
1. Fluieraș, V., Paideia și gândire critică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003
2. Fluieraș, V.,Teoria și practica învățării prin cooperare, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
3. Ioan Șerdean, Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Corint, București, 2008
4. Norel, Mariana Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar, Art, București, 2010
5. Norel, Mariana Pop, Liana Limba română ca a doua limbă Modul de formare pentru cadrele didactice, Dezvoltarea profesională pe baza activității proprii desfășurată în școală pentru cadrele didactice din mediul rural,Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învățământul Rural, București, 2005.
6. Pamfil, A. Didactica limbii și literaturii române (pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale) , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
7. Temple, Steele, Meredith Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, supliment al revistei Didactica Pro Nr 2(8),Chișinău, 2003

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 37 evenimente

«IUNIE 2022»
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Saptamana Sanatatii Emotionale

Propus de: c_mmb

Vocea profesorilor

Ce întrebări i-aţi pune unui specialist în predarea-învăţarea-evaluarea online? Echipa Didactic va obţine răspunsurile pentru dvs!

Sondajul zilei

Noua structură a anului școlar (2022-2023)a fost oficializată. Considerați că aplicarea ei va duce la îmbunătățirea activității școlare, comparativ cu cea în semestre?

321 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: sportiv Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN