STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR ȘI ȘCOLARILOR

STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR ȘI ȘCOLARILOR

AUTOR: NICOLAE MARIA MĂDĂLINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COMUNA MĂGURELE
JUDEȚUL PRAHOVA
"Creativitatea este un proces de învăţare aparte, la care elevul şi profesorul sunt una şi aceeaşi persoană.",Arthur Koestler
În prezent există sute de modalităţi prin care este definită creativitatea. În general, psihologii susţin că „a fi creativ" înseamnă „ a crea ceva nou, original şi adecvat realităţii".
Alexandru Roşca preciza că:"În sens larg, creativitatea se referă la găsirea de soluţii, idei, probleme, metode care nu sunt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independentă.De exemplu,rezolvarea de către un elev a unei probleme, la o anumită materie de învaţământ, se consideră că este creatoare dacă se realizează într-un mod diferit decât cel prezentat în manual sau de către profesor la clasă,chiar dacă modul de rezolvare nu e nou pentru stiinţă."
Societatea zilelor noastre solicită mai mult ca oricând inteligenţa şi capacitatea creatoare a omului. „Întregul climat al viitorului va situa capacităţile intelectuale în condiţiile deplinei afirmări şi va da un larg avânt dorinţei de cunoaştere" (Bogdan Suchodolscki ). Urmează ca educaţia să stimuleze în individ toate forţele şi stările afective indispensabile desfăşurării unei activităţi creatoare.
Omul trebuie educat pentru a face faţă cerinţelor viitorului, pentru a putea înfrunta şi răspunde unor situaţii imprevizibile. Astfel, educaţia viitorului va trebui să se întemeieze pe „o învăţare inovatoare" ale cărei atribute vor fi „anticiparea şi participarea". Intuirea unor evenimente pe care societatea le va genera în viitor, expresie a anticipării oferă individului posibilitatea de a-şi elabora răspunsuri adecvate, indispensabile integrării sale în societate. Participarea pe de altă parte implică „conştientizarea drepturilor şi responsabilităţilor de către fiecare ins, cultivarea capacităţilor de cooperare, comunicare şi empatie "( W. J Botkin). Problema formării prin educaţie a personalităţii autonome şi creative este complexă şi a primit soluţii variate , fără a se putea spune că este rezolvată. Trecerea de la un învăţământ dominant informativ la unul formativ-creativ, cu finalitate măsurabilă dinainte stabilită, trebuie să fie un obiectiv major pentru educatorul care organizează situaţiile de învăţare .
Profilul psihologic al vârstei preşcolarităţii şi şcolarităţii mici cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea potenţialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea şi expresivitatea proprie acestei vârste, acel freamăt permanent sau acea vibraţie şi efervescenţă lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilităţi de exteriorizare spontană şi autoexpresie însufleţită, analoage oricărui elan creator.
Prin educaţie, potenţialul creativ poate deveni, în timp, trăsătura de personalitate care va produce noul, originalul, valorile socio-culturale. Educaţia creativităţii la vârsta preşcolară şi şcolară mică presupune un ansamblu coerent, organizat de acţiuni educative. Prin aceste acţiuni se dezvoltă spontaneitatea, independenţa gândirii, receptivitatea faţă de probleme, faţă de ceea ce este ascuns dar important, motivaţia creativă, capacitatea de elaborare şi anticipare. Conţinutul procesului instructiv-educativ din grădiniţă şi şcoală care integrează valori culturale multiple şi variate, prelucrate şi organizate, intra şi interdisciplinar, pe activităţi şi domenii, favorizează manifestarea şi dezvoltarea potenţialului creativ la vârsta preşcolarităţii şi a şcolarităţii mici. Educarea creativităţii are ca scop formarea unei atitudini pozitive faţă de progres, introducerea noului în acţiuni proprii, formarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi capacităţilor de a crea, de a realiza ceva nou: conexiuni, idei, teorii, modele ideale sau materiale, produse materiale etc.
Iată câteva modalități de stimulare a creativității preșcolarilor și școlarilor miciȘ
„Dacă-atunci
Această probă de tip verbal ne aduce în lumea fantasticului. Ea are drept punct de plecare pentru fiecare dintre cei 4 itemi câte o propoziţie alcătuită din două părţi (cauză-efect). Prima parte a propoziţiei (cauza) este o situaţie ireală, fantastică. A doua parte a propoziţiei (efectul) trebuie completată de către copii cu o consecinţă posibilă a cauzei. Ei trebuie să se transpună în această situaţie considerând-o reală şi să-şi imagineze toate urmările posibile unui asemenea eveniment neaşteptat.
Instrucţiunea pentru fiecare item este: „Ascultaţi următoarea propoziţie şi completaţi-o. Gândiţi-vă la cât mai multe urmări posibile dacă ar avea loc următoarele evenimente:
a) Dacă s-ar topi soarele, atunci...
b) Dacă roata bicicletei ar fi pătrată, atunci..
c) Dacă toţi oamenii ar fi la fel, atunci...
d) Dacă lumea ar fi din caşcaval, atunci..." Proba se aplică individual, în timp nelimitat.

„Testul figurilor"
Această probă de tip constructiv-figurativ constă în desemnarea cât mai multor obiecte pornind de la trei elemente stimul.
Instrucţiunea pentru această probă este: „Priviţi aceste elemente. Gândiţi-vă la un obiect pe care l-aţi putea desena folosind toate aceste elemente. Desigur, aveţi o idee bună. Adăugaţi şi alte elemente de care aveţi nevoie pentru a putea desena obiectul la care v-aţi gândit. Încercaţi să desenaţi cât mai multe obiecte diferite care să pornească de la aceste elemente".
Cele trei elemente sunt: un cerc, două linii drepte paralele şi litera „e" mic de mână, legat de trei ori.
Proba se aplică colectiv timp de 30 de minute, pe grupe.

Proba de tip imaginativ

Obiective urmărite: - construirea de imagini pornind de la două linii paralele;
- nivelul de dezvoltare a componentelor creativităţii. Materiale folosite: - foi , creioane, carioca;
Metode : exerciţiul, brainstorming, explicaţia;
Desfăşurare: Copiii primesc o foaie de desen împărţită în patru cadrane, unde sunt desenate două linii paralele de 4 cm, la o distanţă de 2 cm între ele. Ei vor continua aceste segmente în aşa fel încât să rezulte figuri semnificative , cât mai diferite, cât mai originale.

Proba de tip combinat (John Devvery)

Obiective urmărite:- ilustrarea plastică a unor texte literare;
- dezvoltarea laturii imaginative a gândirii.
Material folosit: foi de desen , acuarele, pensoane, volume de Ion Creangă, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri.

Test de producţie divergentă - figurativă ( după Guilford)

Obiective urmărite : - redarea unei figuri , a unor obiecte reale folosind cercul;
- nivelul de dezvoltare a componentelor creativităţii.
Materiale: foi de desen pe care sunt desenate 6 cercuri, creioane colorate .
Forme de organizare : individual

BIBLIOGRAFIE
Chelcea A.,Test de imaginaţie creatoare, revista Psihologia, Societatea de Ştiinţă şi Tehnică S. A., Bucureşti, 1991;
Dincă M., Teste de creativitate, Editura Paideia, Bucureşti, 2001;
Roşca A.,Creativitatea generală şi specifică,Editura Academiei,Bucureşti,1981;