Jocuri educaţionale

Dale
Forme geometrice în plan
Matematica Clasa a VI-a

Una din trei
Apele curgătoare şi vegetaţia României
Geografie Clasa a IV-a

Duel geometrie
Liniile importante în triunghi
Matematica Clasa a VI-a

Sarcini de lucru de tip „teorie aplicată” în cadrul lecțiilor de limba română în vederea susținerii învățării conștiente și în acord cu noua programă

Învăţământ gimnazial | Limba şi literatura română

Propus de: braiesti | 10.11.2019 20:42 | 318 vizualizări

Orice strategie didactică este rezultatul interacţiunii mai multor procedee, fiind o succesiune de operaţiuni, care urmăresc multiple obiective didactice.

Alegerea unei strategii se face în funcţie de anumite criterii cum ar fi: particularităţile de vârstă şi individuale, conţinutul informaţional şi situaţia concretă. Strategia didactică nu este doar o simplă tehnică de lucru, ci este o manifestare şi expresie a personalităţii cadrului didactic, oglindind tehnica de lucru şi concepţia celui care o utilizează. Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare şi vizează procesul de instruire în ansamblu şi nu o secvenţă de instruire.

Metode moderne
Dintre metodele moderne, utilizate la orele de Limba română, le amintim pe următoarele:
- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming-ul, Explozia stelară, metoda Pălăriilor gânditoare, Sinectica, Tehnica 6/3/5, metoda Philips 6/6, metoda Frisco;
- Metode de predare - învăţare interactivă : metoda predării - învăţării reciproce, metoda mozaicului, metoda „Schimbă pereche", metoda piramidei, problematizarea de grup;
- Metode de fixare, consolidare şi evaluare : aplicaţia Kahoot, Tehnica Lotus, Organizatorul grafic, Hărţile conceptuale, Pânza de păianjen, Diagrama Venn, Metoda Ciorchinelui, R.A.I.(Răspunde, aruncă, interoghează!)

Iată câteva exemple de metode moderne care vizează sarcini de lucru de tip teorie aplicată:

Aplicaţia Kahoot – importanţa utilizării:
-Interactivitate (dezvoltarea creativităţii, perspicacităţii, atenţiei şi distributivităţii);
-Feed-bach imediat pentru elev şi profesor;
-Reducerea factorului de stres;
-Centralizarea şi stocarea rezultatelor;
-Se elimină complet posibilitatea ca un elev să copieze;
-Obiectivitatea evaluării rezultatelor.

Tehnica 6/3/5 - este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi se scriu pe foile de hârtie care circulă între participanţi. Această metodă de lucru, se numeşte 6/3/5 fiindcă grupul de lucru are 6 membri, care notează pe hârtie 3 soluţii fiecare, la o problemă dată timp de 5 minute.
Etapele metodei:
1.Împărţirea clasei în grupe de câte şase elevi fiecare;
2.Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru (elevii primesc fiecare o foaie de hârtie împărţită în trei coloane, unde vor nota soluţiile timp de 5 minute, apoi foile migrează de la stânga la dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le conţinutul.
3.Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune ( se analizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele).
Avantaje:
-oferă elevilor mai puţin comunicativi, posibilitatea de a se exprima;
-stimulează construcţia „idei pe idei";
-încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă.
Dezavantaje:
-constrângerea particularităţilor de a răspunde într-un timp fix;
-elevii pot fi influenţaţi de răspunsurile anterioare;
Exemplu: la clasa a VI-a
Formaţi grupe de câte şase elevi. Alegeţi unul dintre verbele: a auzi, a vorbi, a vedea, a spune şi construiţi propoziţii în care să folosiţi pronume personale cu formă accentuată în cazul nominativ, apoi pronume personale cu formă neaccentuată în cazurile acuzativ şi dativ. Câştigă grupa care reuşeşte să scrie cele mai multe propoziţii în cinci minute.
Caz N / accentuată Caz Ac / neaccentuată Caz D / neaccentuată
El aude cum cântă fetiţa. Auzindu-l cum strigă, m-am speriat. Ii aud vocea mereu.

La clasa a V-a: împărţiţi-vă în grupe de 6 elevi . Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi substantive de cele trei genuri: masculin, feminin, neutru. Câştigă cei care formulează în 5 minute cele mai multe propoziţii.
Metoda Mozaicului - sau metoda grupurilor interdependente sau în engleză ,,jigsaw puzzle"-ce înseamnă „mozaic", este o strategie bazată pe învăţarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi.
Etape şi faze:
Pregătirea materialelor de studiu;
Profesorul stabileşte tema de studiu şi o împarte în 4-5 subteme;
Organizarea colectivului în echipe de 4-5 elevi (în funcţie de numărul lor în clasă), astfel încât fiecare membru al echipei să aibă un număr de la 1 la 4 (5). Fiecare membru al grupelor va primi o fişă de învăţare (elevii cu numărul 1- fişa cu numărul 1, cei cu numărul 2 - fişa numărul 2 ş.a.m.d.);
Constituirea grupelor de experţi (toţi elevii cu numărul 1 se adună într-un grup, cei cu numărul doi la fel ... şi se vor numi „experţi" care citesc tema grupului, discută între ei, hotărăsc modul în care vor preda);
Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare, experţii predau celorlalţi colegi de grupă ceea ce au studiat;
Evaluarea (faza demonstraţiei), când profesorul va răspunde întrebărilor la care experţii nu au ştiut să dea un răspuns şi corectează eventualele informaţii eronate.
Avantaje:
- dezvoltă interdependenţa dintre membrii grupului;
- ameliorează comunicarea;
Această metodă se aplică foarte bine pentru lecţiile de recapitulare la gramatică, unde fiecare membru al grupului a învăţat 4-5 faze ale lecţiei.

Diagrama Venn Euler - este o metodă grafică folosită pentru a compara noţiuni, concepte, evenimente, personalităţi. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parţial. În zona în care se suprapun, se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în pereche sau echipă (învaţă prin colaborare).
Metoda ciorchinelui:- reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi, care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse. Este o tehnică menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze conexiuni de idei. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.
Etapele metodei:
- Pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie;
- Elevii sunt invitaţi să scrie toate ideile care le vin în minte în legătură cu tema propusă;
- Ideile (cuvintele) vor fi legate prin linii de noţiunea centrală;
- Elevii lucrează pe grupe, fiecare grupă prezintă „ciorchina" proprie;
- Se analizează fiecare „ciorchină" şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de profesor.
Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase, fiind o metodă antrenantă care dă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau grup. Solicită gândirea elevilor care trebuie să treacă în revistă toate cunoştinţele legate de tema propusă. Prin întrebări, profesorul dirijează gândirea elevilor, notează şi schematizează cunoştinţele teoretice.
Avantaje:
- nu se critică ideile propuse;
- stimulează conexiunile dintre idei;
- realizează asociaţii noi de idei;
- caută căi de acces spre propriile cunoştinţe;
- se încurajează participarea întregii clase.
Metoda cubului - este o tehnică prin care se evidenţiază activităţile şi operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui conţinut, care poate fi utilizat atât în etapa de evocare, cât şi în cea de reflecţie. Poate fi aplicată individual, în perechi sau grupuri mici pentru abordarea şi tratarea complexă a unei situaţii. Ea constă în următoarele:
-elevii citesc un text sau realizează o investigaţie pe o temă dată;
-li se solicită elevilor care au la dispoziţie un cub de hârtie sau carton să noteze pe fiecare faţă a cubului câteva idei, conform instrucţiunilor;
Astfel, pe cele şase feţe ale cubului, există instrucţiuni de tipul:
DESCRIE ! COMPARĂ! ASOCIAZĂ! ANALIZEAZĂ! APLICĂ ! ARGUMENTEAZĂ!
Prin astfel de activităţi se realizează implicarea elevilor în înţelegerea unui conţinut informaţional. Important este ca elevii să realizeze sarcinile şi să înţeleagă sensul acestora pentru activitatea de învăţare.
Pentru a oferi exemplul său, este bine ca profesorul să scrie şi el în timpul acestei activităţi, demonstrând astfel că este membru/ consultant/ observator/ participant al grupului sau al clasei.
Avantaje:
- permite diferenţierea sarcinilor de învăţare;
- stimulează gândirea logică;
-sporeşte eficienţa învăţării (învaţă unii de la alţii).
Exemplu:- recapitularea verbului la clasa a VI-a;
Va fi împărţită clasa în şase grupe, fiecare grupă rezolvând exerciţiul de pe o faţă a cubului.
DESCRIE verbul, definiţie, categorii gramaticale.
COMPARĂ verbul cu alte părţi de vorbire.
ASOCIAZĂ fiecărui enunţ din coloana A, litera corespunzătoare din coloana B.
ANALIZEAZĂ morfologico-sintactic verbele din propoziţiile date.
APLICĂ regula verbului a fi cu valoare predicativă.
ARGUMENTEAZĂ că verbul este parte de vorbire flexibilă.

Metoda „ Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat" vine în ajutorul dascălului oferindu-i posibilitatea de a folosi experienţa anterioară a elevului, atunci când predă noi informaţii. Aplicarea metodei presupune parcurgerea a trei etape: accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi reactualizarea a ceea ce am învăţat.
Se lucrează pe grupe, fiecare grupă va nota câte o idee în prima coloană, coloana din mijloc va fi completată cu întrebări, iar coloana a treia cu răspunsurile întrebărilor din a doua coloană;
Se face compararea a ceea ce ştiau înainte, cu ceea ce ştiu acum.

Bibliografie:

Ioan Cerghit ( 2005)-“ Metode de învăţământ”, EDP, Bucureşti.
Ion- Ovidiu Pânişoară ( 2006) – “ Comunicarea eficientă”, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi
Elena Apetroaiei ( 2009) – „Strategii activ-participative în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române”, Editura Paradigme, Piteşti
Crenguţa - Lăcrămioara Oprea ( 2008) – „ Strategii didactice interactive”, ed. a III-a, EDP, Bucureşti
Florentina Sămihăian (2014) – „O didactică a limbii şi literaturii române”, Editura Art, Bucureşti

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 22 evenimente

«DECEMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Salvati planeta Pamant !

Propus de: Ela123

Sondajul zilei

Părinții se plâng că elevii au prea multe materii și ore. Conform noului plan-cadru, elevii claselor a VII-a și a VIII-a au 31-34 ore pe săptămână. Elevilor le-au fost introduse materii noi dar, și unele discipline din vechiul plan-cadru sunt considerate inutile de către părinți. Ce discipline, în opinia dumneavoastră, ar trebui eliminate?

1028 voturi | 44 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: teoiordachioaie Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

A fost imbunatatit modul de vizualizare a documentelor. Acum puteti sa le vizualizati, apoi le descarcati