Sa ne hranim sanatos!

Să ne hrănim sănătos!

Cea mai grea meserie este aceea de părinte. Ca părinte ai o mare
răspundere privind sănăattea copilului. Fiecare părinte îşi
doreşte ca piciul său să fie sănătos şi voinic, iar, dacă
este şcolar, să aibă în clasă cele mai bune performanţe. Dar
atât mama, cât şi tata nu trebuie să uite că, pentru a fi
sănătos, copilul trebuie să primească obligatoriu trei mese pe
zi.
Întrebarea pe care și-o pun majoritatea părinților Ce
trebuie să facă un părinte pentru a a avea un control asupra
regimului alimentar al şcolarului său?
În primul rând, să-i asigure un mic dejun sănătos. O farfurie
cu lapte, cereale şi fructe pot asigura un mic dejun sănătos şi
săţios.
Există o întreagă ştiinţă a micului dejun, mai ales că prima
masă din zi îi permite copilului să se reîncarce cu energia
pierdută în cursul nopţii prin somn. Trebuie ţinut cont de
faptul că micul dejun este masa care asigură energia necesară
pentru a porni pe drumul zilei respective. Un somn odihnitor
noaptea, urmat de un mic dejun sănătos îl poate ţine activ pe
şcolar toată ziua Să îţi trimiţi copilul la şcoală fără
să fi mâncat de dimineaţă e ca şi când ai porni la drum lung
fără să alimentezi rezervorul unei maşini. În lipsa alimentelor
necesare dimineaţa, corpul va trebui să se hrănească din
rezervele disponibile până la prânz. Iar hormonii de stres pe
care îi angrenează această acţiune îl vor face pe copil să se
simtă iritat, obosit şi incapabil să reţină ceea ce i se
prezintă la şcoală.
După perioada de repaus din timpul nopţii avem de nevoie de o
masă cu alimente sănătoase care să ne ofere energie. Micul-dejun
este o sursă importantă de calorii, fibre şi minerale. Cei care
servesc în mod regulat micul-dejun au o tendinţă mai redusă de a
consuma alimente grase şi bogate în calorii pe parcursul zilei.
Aceasta şi pentru că micul-dejun reduce foamea de mai târziu,
astfel gustările din timpul zilei se vor rări. Micul-dejun nu
numai că măreşte puterea de muncă şi rezistenţa necesară
desfăşurării activităţilor pe parcursul zilei, dar are şi un
efect pozitiv asupra dispoziţiei generale.
Pentru un bun început al zilei, ai nevoie de un mic-dejun
gustos şi săţios, dar mai ales sănătos. Experţii
nutriţionişti recomandă cerealele, fructele şi laptele ca
alimentele cele mai potrivite pentru masa de dimineaţă. Cerealele
pentru mic-dejun, în special cele integrale, sunt un aliment
nutritiv important, fiind bogate în vitamine, calciu şi fier. De
asemenea au un conţinut redus de grăsimi, sare şi zahăr şi sunt
bogate în fibre şi carbohidraţi. Un mic-dejun alcătuit din
cereale este o parte importantă a unei diete sănătoase şi al
unui stil de viaţă echilibrat.
Un bol de cereale în fiecare dimineaţă reprezintă o
sursă de vitamine şi substanţe nutritive atât pentru copii, cât
şi pentru adulţi. Masa de dimineaţă dă energie preşcolarilor
şi şcolarilor pentru activităţile din cursul dimineţii.
Studiile arată că lipsa micului dejun din alimentaţia zilnică
poate avea următoarele efecte negative: memorie slabă,
iritabilitate şi anxietate, stres determinat de senzaţia de foame,
dificulate în logică, creativitate redusă, reducerea
performanţelor.
Studiile realizate în Australia de nutriţionişti au demonstrat
că mulţi dintre copiii care nu mănâncă micul dejun sunt
substanţial mai graşi decât ceilalţi, iar cei care consumă
cereale bogate în fibre sunt mai puţin expuşi oboselii şi depun
un interes ridicat în procesul de învăţare. În plus, mulţi
dintre copiii care nu mănâncă dimineaţa suferă din cauza
deficienţelor de vitamine şi minerale, cum ar fi fierul, calciul,
zincul şi vitamina B2. Micul dejun nu poate fi suplinit de nici o
masă a zilei.
Cercetătorii australieni au realizat un studiu cu privire la modul
în care micul dejun, servit în mod regulat, îmbunătăţeşte
performanţele şcolare ale copiilor. Elevii care plecau la şcoală
dimineaţa fără să mănânce aveau dificultăţi la orele de
matematică, citire şi rezolvau cu greutate problemele apărute în
timpul zilei, în timp ce copiii care luau micul dejun erau
performanţi în domeniul creativ, al aritmeticii, erau rezistenţi
şi constanţi în activitatea pe care o desfăşurau.
Studiile au arătat că micul dejun are efecte benefice în
activitatea şcolară a copiilor:
rezultate mai bune la teste; viteză mai mare de lucru; mai
multă energie; oboseală redusă; atenţie sporită;
comportament şi stare emoţională pozitive; mai puţine vizite la
cabinetul medical al şcolii.
Pentru copii este esenţial să servească cereale la micul dejun,
pentru că le oferă energie şi substanţe nutritive, necesare
pentru sănătate, dar şi în procesul de creştere. Servite cu
lapte sunt o sursă excelentă de vitamine şi calciu.
Nu degeaba se spune că micul dejun e cea mai importantă masă
din zi. Zeci de studii arată că:
• şcolarii care mănâncă de dimineaţă obţin mai multe note
bune la
şcoală, sunt mai receptivi la informaţiile prezentate,
contribuie mai mult la discuţiile din clasă şi pot să rezolve
probleme mai complicate decât şcolarii care sar peste micul dejun.

• "chiulangii" micului dejun sunt mai neastâmpăraţi, nu sunt
atenţi la ore
şi obţin de obicei note mai mici. Înainte de masa de prânz vor
recurge la un mic desert ca să îşi astâmpere foamea iar în
cursul zilei au obiceiul să mănânce neregulat şi nu neapărat
sănătos, sau chiar să înlocuiască prânzul cu meniurile
fast-food-urilor.
Unii copii sunt mai afectaţi decât alţii de lipsa micului
dejun. Efectele asupra comportamentului şi capacităţii de
învăţare sunt diferite la copiii care mănâncă sănătos
dimineaţa comparativ cu cei care mănâncă nesănătos sau sar
peste această masă.
Nu numai lipsa micului dejun influenţează atenţia şi
capacitatea de a învăţa, ci şi conţinutul lui. Copiii care
încep ziua cu o masă bogată atât în carbohidraţi cât şi în
proteine tind să înveţe mai bine decât copiii care mănâncă
mese bogate numai în carbohidraţi, respectiv în proteine.
Dejunurile bogate în carbohidraţi au chiar un efect advers,
îndemnând copilul la somn, în loc să îl stimuleze înveţe.
Stresul matinal creşte nivelul hormonilor din sânge, lucru care
afectează comportamentul general dar şi învăţarea. Alegerile
în materie de mâncare pot avea repercusiuni mai ales la copiii
sensibili la variaţiile concentraţiei de zahăr din sânge.
Este ştiut faptul că micuţii petrec la şcoală cel puţin patru
ore, astfel, pacheţelul de acasă devine esenţial. "Este bine ca
orice părinte să-i pună copilului în ghiozdan pacheţelul cu
mâncare. Unii părinţi invocă însă lipsa de timp şi nu-i mai
pregătesc copilului celebrul pacheţel. Preferă să-i dea bani de
buzunar din care el îşi poate cumpăra orice", semnalează
profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de
Cercetări Alimentare.
Conştiincioasă cum este, mama îi pregăteşte copilului său
în fiecare zi pacheţelul cu mâncare pentru şcoală. Însă, se
trezeşte cu el acasă de fiecare dată. Mama începe să se
îngrijoreze. De ce nu mănâncă? Ce se întâmplă?
Pentru a rezolva dilema, trebuie să luăm, pe rând, toţi
factorii care pot determina acest tip de comportament:
• mofturoşii - dacă micuţul este mofturos acasă, aşa e şi
la şcoală. Schimbări
pot fi doar dacă anturajul este unul care respectă orele de masă
şi îl îndeamnă şi pe el să facă la fel. E bine ca în
momentul în care se fac cumpărăturile, copilul să fie activ în
alegerea mâncării. Astfel, vor fi mai multe şanse să mănânce
ceea ce el a ales şi ceea ce îi place.
• lipsa timpului - mediul şcolar este unul plin de forfotă. De
puţine ori sunt
respectate orele de masă, cei mai mulţi preferă jocuri potrivite
vârstei lor, gruparea între prieteni etc. Chiar şi timpul alocat
pauzei nu permite luarea în tihnă a mesei. În ceea ce priveşte
acest factor, e bine să îl ajutăm cât mai mult la noţiunea de
timp. Copilului trebuie să i se facă un pacheţel repede şi
uşor de desfăcut şi să fie învăţat mereu că şi 5 minute de
masă, îi asigură energia de care are nevoie pentru următoarele
ore.
• interactivitate socială - sunt copii care preferă foarte mult
să interacţioneze,
iar mâncatul rămâne în plan secund, chiar dacă şi colegii
lui iau masa. Trucul pentru a-l determina să mănânce şi în
astfel de situaţii ţine tot de pacheţelul din ghiozdan. Astfel,
mămica trebuie să fie maestră în tot soiul de trucuri. Aceasta
ar trebui să-i pună bucăţi mici de brânză, de exemplu, sau
sandvişuri care îi permit în acelaşi timp să fie uşor de
manevrat, dar să se şi implice în discuţii cu colegii săi.
• plictiseala - unii copii se satură de rutina de a deschide
pacheţelul şi a vedea
acelaşi fel de mâncare. Aşadar, e bine ca mama să diversifice
pacheţelul.
Află mai întâi ce-i place copilului să mănânce. De exemplu,
toată lumea ştie
că merele sunt sănătoase, dar poate micuţului nu-i plac, aşa
că nu le va mânca. Cu siguranţă însă îi place cel puţin un
alt fruct (banane, portocale, kiwi etc) aşa că micuţul trebuie
întrebat ce fruct l-ar încânta mai tare.
• Face meniul pacheţelului împreună cu copilul. Când merge
în supermarket,
ar trebui să-l lase pe el să aleagă fructele şi legumele,
iaurtul etc. O să-i facă mai multă plăcere să le mănânce
ştiind că el le-a ales.
• Nu îi refuză toate poftele. Pe lângă alimentele bogate în
vitamine, ar trebui să
strecoare din când în când şi câte o ciocolată mică sau o
bomboană. Important este să nu fie în cantităţi mari şi nu
foarte des.
• Creativitatea. Pe lângă tradiţionalele sandvişuri, îi pot
face copilului , cu
aceleaşi ingredinete (şuncă, brânză, roşii etc, minus pâine),
mici gustări folosind lipie. Copiilor le plac noutăţile, plus că
vor arăta mai apetisant.
• Mini pizza. Copiilor le place foarte mult pizza, aşa că pot
să facă din lucrul
acesta un atu. Pot cumpăra blat de pizza, adaugă sos de roşii,
brânză rasă, câteva felii de şuncă şi ciuperci pe deasupra
şi astfel vor obţine o minipizza. Este foarte bună şi rece.
• Un alt aliment pentru pacheţel, uşor de făcut şi sănătos,
este iaurtul. Află de
care îi place, de obicei de vanilie sau cu fructe, şi adaugă în
el stafide, câteva alune de pădure, mieji de floarea soarelui şi
fulgi de porumb şi e gata.
La cealaltă extremă sunt şcolarii ai căror părinţi nu le
pregătesc pacheţelul de acasă şi din comoditate sau din lipsa
timpului, îi dau copilului bani de buzunar pentru a şi-l procura .
Există situaţii când elevii nu pot părăsi incinta unităţii
de învăţământ şi, în cazul în care nu apucă să se
aprovizioneze înainte de ore, riscă să rămână toată ziua cu
stomacul gol. "Nu prea mâncăm cât suntem la şcoală", spune o
elevă . Ea începe orele de la 8.00 şi termină programul la
14.00. "De dimineaţă ne grăbim să nu întârziem la ore şi nu
mai apucăm să cumpărăm nimic, iar în pauze nu ne lasă portarul
să ieşim din curte, aşa că nu mai mâncăm", mărturiseşte
fata.
Dacă unii micuţi sunt trimişi la şcoală de părinţii grijulii
cu sandviciuri, în cazul elevilor mai mari, de gimnaziu, intervine
o altă problemă: pentru puştii din anii terminali nu e deloc
"cool" să vină cu aşa ceva la şcoală. "Cine mai vine cu
sandviciuri? Cei mici mănâncă, dar e aiurea să te apuci să le
scoţi din ghiozdan, umpli clasa cu miros de salam", strâmbă din
nas , o elevă .
Din acest motiv poate, cei mai mulţi şcolari nu au la ei
pacheţel. Acest lucru depinde însă şi de posibilităţile
părinţilor, care, de cele mai multe ori, preferă să le dea bani.
Părinţii sunt sfătuiţi de medicii nutriţionişti să le dea
celor mici la pachet cât mai multe fructe. În recreaţii, copiii
ar trebui să mănânce întotdeauna fructe. Sandviciul se
mănâncă dimineaţa, înainte de a pleca la şcoală, la micul
dejun. Când ajung acasă, elevii ar trebui să mănânce de pranz",
explica Ligia Alexandrescu, lector universitar şi specialist la
Centrul de slăbire "Natural Silhouette". Nutriţionistul este de
părere că, între aceste două mese, cel mai bine este ca elevii
să mănânce tot fructe, iar dacî işi iau la ei sandviciuri,
recomandat este, mai ales în cazul copiilor cu probleme de
greutate, ca acestea să conţină pâine integrală şi brânză
degresată, în niciun caz mezeluri.
Dar şi în cazul fructelor există diverse opinii:
"Nu-i dăm fructe la ea, că se mozoleşte pe mâini", spune o
bunică.
Copiii preferă de multe ori să mănânce prăjituri cu ciocolată,
biscuiţi sau alte produse în loc de fructe. Şi asta poate avea
efecte în timp. Aportul de vitamine de la fructe este esenţial
pentru o creştere armonioasă. Rolul adulţilor este să îl
înveţe de mic pe copil să mănânce aceste fructe, să îi
introducă mereu câte un fruct nou şi să îl înveţe
încântarea gustului.
În concluzie se poate spune că este indicat ca cei mici, şi nu
numai ei, să meargă la şcoală binedispuşi şi bine hrăniţi.
Aceasta şi pentru că micul dejun crează în timp obiceiul de a
mânca normal şi echilibrat şi în restul zilei.
Sociologii sunt de părere că familia şi şcoala trebuie să facă
primii paşi în educaţia unei vieţi sănătoase a copiilor.
Sfaturile primite de la şcoală şi un bun exemplu al părinţilor,
vor ajuta copilul în selectarea alimentaţiei corecte şi benefice
organismului.