Jocuri educaţionale

Podul
Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
Matematica Clasa a IV-a

Pinguinii
Înmulţiri în concentrul 0-1000
Matematica Clasa a III-a

În căutarea morcovului
Adunări şi scăderi în concentrul 0-1000
Matematica Clasa a III-a

Rolul inteligenței emoționale în cariera didactică

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: Ibifelcser | 24.09.2019 15:00 | Revista cadrelor didactice nr. 60/2019 | 628 vizualizări

În viața școlară actuală este nevoie de cadre didactice cu abilități de comunicare extrem de bine dezvoltate, empatici, cu viziune, care să își motiveze elevii și partenerii educaționali.

Rolul inteligenței emoționale în cariera didactică

"Ne amintim cu apreciere de străluciții noștri profesori, însă cu gratitudine de acei profesori care au atins simțămintele noastre umane. Lucrurile ce trebuiesc a fi învațate sunt în mod necesar o materie brută, însa căldura este elementul vital pentru creșterea plantelor și a sufletelor copiilor".
Carl Jung
Dorința firească a omului de a se afirma într-o societate duce de multe ori la dezvoltarea unei cariere de succes De multe ori cei care au un nivel ridicat de inteligență cognitivă și ne așteptăm de la ei să facă carieră ,nu ajung prea departe și cei care nu au un randament foarte bun la învatătură ajung oameni de succes. Cum este posibil acest lucru ? ne întrebăm ...este foarte simplu: în majoriatea cazurilor cei ce ajung să aibă succes sunt cei ce dispun de un nivel ridicat de inteligență emoțională si nu neapărat cei ce au un nivel de IQ ridicat. Cercetările arată ca inteligenta cognitivă (IQ) este responsabilă in proporție de 6% de succesul la locul de muncă, iar inteligenta emoțională (EQ) de 27 – 45%,
Pentru o carieră de succes în educație se completează cunoștințele academice cu cele care țin de emoții. Se acordă mai multă importanță propriilor emoții și se adaptează reacțiile la emoțiile colegilor astfel încât să se obțină un efect pozitiv asupra activității profesionale. După anii 1990, a început să se vorbească tot mai des despre inteligența emoțională (EI) și rolul acesteia în crearea relațiilor de comunicare. Inteligența emoțională este definită ca fiind capacitatea de a înțelege și gestiona atât propriile emoții, cât și ale celor din jurul nostru, fiind esențială în procesele de autoevaluare, empatizare și motivare. Deși unii consideră că ar fi o abilitate înnăscută, cele mai recente studii au demonstrat că inteligența emoțională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecție și exerciții conștiente de identificare a emoțiilor proprii și ale celor cu care interacționăm.
În viața școlară actuală, în care este nevoie de cadre didactice cu abilități de comunicare extrem de bine dezvoltate, empatici, cu viziune, care să își motiveze elevii și partenerii educaționali, inteligența emoțională joacă un rol din ce în ce mai important. Ea este unul dintre factorii care contribuie la realizarea unei activități de calitate, o comunicare pe orizontală, eficientă, care să reușească să inspire și motiveze ceilalți colaboratori. Nu există relații de muncă fără comunicare, autocontrol și autoevaluare. Conștientizarea propriilor emoții este un pas important în dezvoltarea comunicării, pentru că ne ajută să recunoaștem reacțiile emoționale ale celor cu care interacționăm și să le gestionăm în mod corespunzător, construind astfel situații de comunicare productive.
Cele mai multe conflicte apărute la locul de muncă nu au un fundament rațional, care să privească niște probleme concrete, ci iau naștere din orgolii, prejudecăți și așteptări înșelate, deci factori de natură emoțională. În situații în care încărcătura emoțională este prea puternică, trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm copleșiți.
Inteligența emoțională poate fi dezvoltată, dacă i se acordă o atenție în mod constant. Conștientizarea propriilor emoții înseamnă să știi cum reacționezi în anumite situații și de ce, care îți sunt slăbiciunile, limitele, ce te motivează și ce te face să reacționezi impulsiv. Specialiștii în domeniu recomandă păstrarea unui jurnal, ca tehnică utilă în procesul de conștientizare a propriilor emoții. Un jurnal sincer nu ne ajută doar să ne exprimăm emoțiile fără a-i influența pe cei din jur, dar și să aflăm cauza apariției acestora. Un prieten imaginar care tace și ascultă ajută să analizăm la rece reacțiile de peste zi, să identificăm ce elemente ne-au făcut să reacționăm într-un anumit fel și să identificăm anumite tipare în comportamentul nostru. Odată cu atingerea chiar și parțială a obiectivului, scriem care sunt rezultatele pe care le-am dobândit și încercăm să vedem care au fost lucrurile care ne-au împiedicat sau care ne-au motivat în atingerea scopului. De la caz la caz, exprimarea liberă a emoțiilor ne poate aduce doar beneficii sau poate afecta în mod negativ procesele de luare a deciziilor și calitatea interacțiunilor de la locul de muncă. De altfel, gesturile, mimica și alte elemente de comunicare nonverbală – care sunt, de fapt, tot reprezentări ale unor emoții – ne pot trăda când ne este lumea mai dragă. Din aceste motive, gestionarea emoțiilor este o componentă foarte importantă a activității unui cadru didactic. Cadrele didactice trebuie să fie buni comunicatori. Dascălii cu o inteligență emoțională superioară știu să recunoască emoțiile celor din jur, știu ce să spună pentru a-i calma, încuraja sau motiva. Prin dezvoltarea și menținerea de relații eficiente, ei reușesc să câștige încrederea celor din jur, să se facă ascultați și respectați.
Cel mai bun exercițiu pentru dezvoltarea abilităților de comunicare este exersarea empatiei. Capacitatea de a te pune în situația celuilalt este vitală atât în comunicarea interpersonală, deoarece acționând empatic, dobândim o perspectivă distinctă asupra situației și retrăim o parte din emoțiile interlocutorului. Empatia nu ajută doar la îmbunătățirea feedbackului pe care îl oferim celor din jur, ci poate influența anumite decizii pe care trebuie să le luăm sau momentul comunicării acestora. Zilnic în ziare, la televizor şi la radio aflăm despre numeroase infracţiuni comise de la copii până la persoane în vârstă. Motivele sunt diverse: lipsa banilor, invidie, gelozie, etc. Aceste ştiri doar reflectă la scară mai mare acel sentiment cutremurător că emoţiile au fost scăpate de sub control atât în propria noastră viaţă, cât şi în a celor din jur.
Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de ieşiri necontrolate şi regrete; el pătrunde în viaţa noastră într-un fel sau altul.

Copilăria reprezintă o şansă crucială pentru modelarea predicţiilor emoţionale de-o viaţă.
Una dintre lecţiile emoţionale esenţiale, învăţată în prima copilărie şi şlefuită pe parcursul anilor ce urmează, o reprezintă felul în care este calmat copilul atunci când e supărat. Foarte mulţi copii mici sunt calmaţi de cei care au grijă de ei: o mamă îşi aude copilul plângând, îl ridică în braţe şi îl leagănă până ce se linişteşte. Această adaptare biologică, spun unii teoreticieni, îl ajută pe copil să înceapă să înveţe cum ar putea să se potolească singur.
Este limpede că dezvoltarea principalelor talente ale inteligenţei emoţionale are perioadele ei critice, care se întind pe mai mulţi ani în copilărie. Fiecare perioadă reprezintă o oportunitate pentru a ajuta copilul să dobândească obiceiuri emoţionale benefice, dacă nu se reuşeşte acest lucru efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lecţiile corective ulterioare în viaţă. Pentru că viaţa de familie nu mai oferă un sprijin sigur pentru tot mai mulţi copii, grădiniţa sau şcoala rămâne singurul loc în care comunitatea poate rezolva deficienţele competenţelor emoţionale şi sociale ale copiilor. Alfabetizarea emoţională implică un mandat lărgit pentru unităţile de învăţământ, care trebuie să recupereze ceea ce familiile n-au reuşit în privinţa adaptării la societate a copiilor lor. Această misiune presupune două schimbări majore: cadrele didactice trebuie să meargă dincolo de îndatorirea lor tradiţională, iar membrii comunităţii să se implice mai mult în viaţa unităţilor de învăţământ. Dacă există sau nu în mod explicit ore dedicate alfabetizării emoţionale contează mai puţin decât felul în care sunt predate lecţiile. Poate că în nici un alt caz nu este mai importantă calitatea cadrului didactic, având în vedere că felul în care el îşi desfăşoară activitatea este în sine un model, o lecţie de facto în domeniul competenţei emoţionale – sau în lipsa ei. De câte ori reacţionăm faţă de un copil, alţi 20 sau 30 învaţă o lecţie.
Comunicarea încrezătoare este compusă din patru elemente si anume: poziția corpului, privirea, limbajul și tonul vocii. Antrenând potrivit acest gen de comunicare, copilul va câștiga încredere în el, îi va crește stima de sine și îi va spori șansele să fie înțeles și respectat de ceilalți. Sporirea și integrarea educației bazate pe inteligența emoționala va aduce multe plusuri în viața școlară și nu numai. Așa vom reuși să restabilim și să păstrăm pacea și armonia în clasă.
Folosindu-ne și de inteligenta emoțională în fiecare activitate din cadrul vieții noastre, vom putea ajunge să experimentăm pacea și liniștea interioară, vom putea să ignorăm lucrurile negative din jur, și vom trece cu mai multă ușurință peste problemele vieții înțelegând că orice lucru se întâmplă cu un scop.
Dacă reușim să ne creștem copiii în acest spirit, vor avea o viață frumoasă și fericită, înțelegând că nu toate lucrurile care li se întâmplă au legatură cu ei, că nu pot detine controlul asupra orice și că de fapt nu există noroc sau ghinion.
Există doar vreau sau nu vreau să fiu fericit!

Bibliografie
1. Fodor, I.D.,-”Inteligența emoțională și stilurile de conducere,” EdLumen, Iași, 2009.
2. Goleman, D.,-”Iteligența emoțională în leadership”, Ed. Curtea Veche, București, 2007.
3. Roco, M.- ”Creativitate și inteligență emoțională”, Ed.Polirom, Iași, 2004.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 3 evenimente

«OCTOMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Gârcina

Propus de: savcoco

Sondajul zilei

Ce procent din totalul "hârtiilor" pe care le produceți in activitatea dumneavoastră didactica sunt inutile (nu va sunt de folos la clasa, nu sunt relevante, nu sustin procesul didactic etc)

193 voturi | 1 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: magghyc Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!