Rolul de facilitator al profesorului în procesul învățării în sistem online sau față în față

Şcoala are un rol esenţial în pregătirea tinerilor pentru viaţă. O şcoală responsabilă trebuie să respecte o serie de condiţii şi criterii. În primul rând trebuie să gândim că este răspunzătoare educaţional şi civic, pentru ceea ce produce în şi pentru societate. În al doilea rând o astfel de şcoală, „dă seama” de rezultatele produse, cu alte cuvinte este capabilă să-şi recunoască, să-şi planifice şi să-şi evalueze resursele în termeni de scopuri şi rezultate. Pentru a deveni responsabilă, ea trebuie să respecte o serie de condiţii şi criterii, să-şi revizuiască scopurile, atitudinile, să-şi evalueze periodic rezultatele.
Principalele direcţii de cercetare ştiinţifică privind rolul profesorului, au fost:
• Personalitatea sa;
• Rolul şi funcţiile sale;
• Comunicarea şi relaţiile cu elevii;
• Pregătirea şi perfecţionarea;
Profesorul trebuie să se integreze, să coopereze cu clasa, să motiveze , să fie un sprijin atunci când elevii dovedesc spontaneitate, iniţiativă şi afirmare.
Profesorul integrat încurajează, pune întrebări, stimulează participarea, sprijină şi foloseşte ideile elevilor, unele decizii le ia împreună cu elevii. El are un rol important atât în procesul învățării în sistem online cât și față în față.
Învățarea față în față vs. învățarea online
Învățarea față în față
Învățarea, atât în învățământul tradițional, cât și în cel modern, s-a realizat într-un spațiu instituționalizat, special creat în acest sens, al educării tinerei generații. Școala este instituția care organizează trăirea unei experiențe de învățare. Ea urmărește atingerea unor obiective cu ajutorul unor metode și mijloace științifice. Școala informează și formează elevii ținând cont de anumite principii, având grijă să evalueze modul în care obiectivele au fost atinse.. Ea are atât rol informativ, cât și rol formativ al noii generații.
Școala este o instituție educativă foarte importantă, cu reguli stricte ce trebuiesc a fi respectate în așa fel încât copilul să beneficieze de cea mai bună învățare. Solicitările profesorilor nu fac altceva decât să îl ajute pe copil să se identifice din punct de vedere profesional în societate, determinând capacitatea acestuia de învățare si acumulare a cunoștințelor necesare pentru viață. De asemenea, prin școală copilul va putea interacționa cu colegii de clasă, va reuși să se integreze într-un mediu social nou, va dobândi anumite abilități practice de învățare a limbilor străine ori de mânuire a calculatorului. Acesta va fi învățat, ascultat și evaluat cu regularitate în așa fel încât profesorii să se asigure că elevul a acumulat cantitatea de cunoștințe necesare pentru parcurgerea fiecărei perioade de studiu, folositoare în anii de mai târziu.
Avantaje ale învățământului față în față
Profesorul sprijină învățarea, în mod direct, oferind explicațiile necesare și intervenind în corectarea eventualelor greșeli. Acesta stabilește cu claritate obiectivele educative pe care urmează să le realizeze cu elevii, prezentându-le elevilor cele mai înalte performanțe de atins. Tot profesorul este cel care identifică și concepe activitățile de învățare care sunt relevante pentru viața cotidiană, manifestând preocuparea de a se adapta diversității elevilor. Acesta este cel care creează și menține în sala de clasă un climat de lucru favorabil învățării, încurajând interacțiunea socială în clasa de elevi. Tot el le oferă elevilor o structură de lucru de natură să le ghideze eforturile de învățare și facilitează prelucrarea/procesarea informațiilor de către elevi prin folosirea diverselor metode și strategii didactice. Profesorul devine un pilon în descoperire și învățare, la care educatul se raportează pentru a fi ghidat. În același timp, educatul devine resursă, producător, participant activ la propria învățare.
Dezavataje ale școlii față în față
Ca dezavantaje ale școlii față în față putem enumera faptul că elevii, din diferite motive, nu pot participa la ore fizic, absentând și pierzând asimilarea anumitor conținuturi în același timp cu colegii săi, recuperarea acestora fiind dificilă și solicită efort suplimentar depus de elev. Fiind în clasă, unii elevi nu depun efort în rezolvarea sarcinilor de lucru individual, așteptând ca ceilalți colegi să le rezolve.
Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se asigură continuarea procesului educațional în condiții special, de autoizolare, de intemperii etc., prin intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță. Această modalitate alternativă este studiată de zeci de ani deopotrivă de pedagogi, experți în design curricular și experți în noi tehnologii comunicaționale.
Numeroase studii, teorii, modele, standarde și criterii de evaluare se axează pe cel puțin trei zone pedagogice:
 învățarea online de calitate,
 predarea online
 proiectarea instruirii online.
Ceea ce știm din aceste studii este că învățarea online eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare atentă a instruirii.
Atribuții
În primul rând, pentru a fi la fel de eficientă ca instruirea faţă-în-faţă, trebuie să se regăsească sub forma mixte (blended learning – on line şi faţă-în-faţă). Prezența fiecăruia dintre aceste tipuri de interacțiune, atunci când este integrată în mod semnificativ, crește rezultatele învățării.
În al doilea rând, învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și dezvoltare pentru o lecție, situația actuală determinându-ne mai degrabă să acționăm cu resurse minime disponibile și într-un timp redus.
Avantaje
1. Distribuirea rapidă a materialelor didactice:
 Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricând, oriunde și oricui informațiile pe care le dorește.
 Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se întâlni fizic; nimeni nu va pierde nimic pentru ca informațiile rămân online.
2. Elevii intră în posesia materialelor printr-o simplă accesare:
 Orice persoană din grupul țintă are acces la toate informațiile, oriunde și oricând.
3. Existența conținuturilor multimedia:
 Prin internet pot fi transmise și imagini, videoclipuri, fișiere și orice fel de materiale virtuale care întotdeauna au eficientizat învățarea.
4. Conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință:
 Dacă distribuitorul își dă seama ca a transmis o informație greșită sau poate dorește să o actualizeze, el poate face acest lucru oriunde și oricând. De asemenea, orice document poate fi editat și reedidat, astfel corectarea nu mai produce dificultăți.
5. Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor:
 Informațiile pot fi îndreptate spre o persoană sau către mai multe în acelasi timp; în mod individual sau se pot crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice.
6. Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului:
 Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informații. De asemenea, ei pot primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel există și interacțiune virtuală și nu numai învățare individuală.
Avantajele învățării online derivă indiscutabil din faptul că activitățile online pot fi accesate oricând și oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm individual. Timpul nu este determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil. Fiecare elev poate parcurge în mod independent materialul propus, putând accelera procesul de învățare sau încetini.
Învățarea online permite și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate online, fără a fi prezenți în același loc sau timp. Din altă perspectivă, elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o implicare emoțională redusă.
Dezavantajele învățării online
1. Dificultăți în utilizarea tehnologiei:
 Tehnologia avansează zi de zi si nu toate persoanele sunt la zi cu noutățile. De aceea sunt întâmpinate probleme de utilizare și de accesare a informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau teme. De asemenea sunt întâlnite situații de confuzie și dezorientare, de unde apare și lipsa de motivație. Dar această problemă poate fi rezolvată prin tutoriale video, cursuri online, etc.
2. Lipsa comunicării reale/fizice:
 Când învățarea și comunicarea rămân axate în mediul virtual, atunci când oamenii se întâlnesc nu mai știu să comunice și încep să comunice tot prin tehnologie. Folosirea mediului virtual în exces ne robotizează! Ori rolul școlii este de a pregăti omul activ în societate, prin interacțiune și cooperare în activitatea școlară.
3. Situații limită:
 Numesc situații limită cazurile în care
- o persoană este într-un anumit context în care nu poate avea acces la internet sau nu își permite acest lucru.
- interpretarea eronată a explicaţiilor scrise
- feedback-ul
Dezavantajele învățării online sunt legate de faptul că
 sunt sărăcite relațiile interumane între elevi și profesori; dar și între elevi, cu reale efecte în timp dacă se permanentizează acest mod de abordare a învățării. Acest tip de instruire poate fi un impediment pentru elevii cu rezultate şcolare slabe;
 conţinuturile expuse în mediul online pot fi mai greu de asimilat în condiţiile în care înţelegerea acestora nu este facilitată de profesor.
 nu se poate intervene prompt pentru corectarea eventualelor greșeli;
 o relativă obiectivitate în evaluare și notare
Concluzii
Am putut expune câteva idei, însă cu toții știm că internetul este foarte util în învățare, atât a celor mici, cât și a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o motivație puternică pentru a o utiliza în mod eficient. Pentru ciclurile preșcolar și primar (3-11 ani) școala on-line este departe de a fi o opțiune; din contră, aceasta poate avea efecte dăunătoare pentru elevi, în sensul periclitării bunei lor dezvoltări psiho-sociale și intelectuale. Educația se face în interacțiune directă cu un profesor, relația dintre elev și profesor fiind mai mult decât comunicare de sunete și imagini. Profesorul este model, ocrotitor, suport moral etc. și trebuie perceput în chip nemijlocit de elevi.
BIBLIOGRAFIE:
1.https://er.educause.edu/articles/2020/3/the-difference-between-emergency-remote-teaching-and-online-learning
2.Cucoş C., „ Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti , 2002
3.Iosifescu Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2001