O școală în care elevii nu trișează - mit sau realitate

Învăţământ liceal | Toate disciplinele

Propus de: Eugen_English | 14.01.2022 00:00 | Revista cadrelor didactice nr. 82/2022 | 123 vizualizări

Deși considerat de mulți un fenomen inocent, trișarea trebuie să fie condamnată și combătută dacă dorim să educăm generații responsabile.

O școală în care elevii nu trișează – mit sau realitate
Fără a exagera, pot afirma cu certitudine că m-am confruntat cu fenomenul trișării chiar de la începutul carierei de profesor. Naiv fiind, lucru datorat încă lipsei de experiență, am considerat că urma să găsesc cu ușurință un remediu eficient împotriva acestei pacoste. Odată cu trecerea timpului, însă, am realizat faptul că acest fenomen este aidoma creaturii mitologice grecești Hydra, iar eu sunt departe de a fi Hercule, cel care a reușit să o învingă. Astfel că, deja de mai bine de 15 ani de zile, duc o luptă aprigă împotriva acestui flagel, încercând să-i găsesc ac de cojoc.
Trișarea, după dicționar, reprezintă o acțiune care constă în încălcarea unor reguli "de joc", pentru a favoriza propriul câștig. Pornind de la această definiție, am încercat să identific motivele care ar declanșa nevoia de a trișa. Sondajele organizate în diferite clase de elevi și discuțiile de suflet purtate cu aceștia m-au ajutat să ajung la următoarea concluzie: Majoritatea covârșitoare a elevilor au copiat, copiază sau sunt dispuși să o facă. Atunci, întrebarea evidentă care se impune este: De ce elevii trișează? Am reușit să identific mai multe motive pentru care copiii trișează, ceea ce mi-a permis să înțeleg mai lesne acest fenomen indezirabil:
1. Elevii trișează pentru că anumiți profesori, pe de o parte, și colegi, pe de altă parte, le permit să o facă. Fie că nu sunt destul de vigilenți în timpul testelor, în cazul profesorilor, fie că din spiritul solidarității, în cazul elevilor, ei nu consideră acest lucru totalmente negativ și nu fac decât să favorizeze perpetuarea acestui fenomen.
2. Un alt motiv pentru care elevii evită să fie sinceri este faptul că se inspiră din exemplul altora. Părinții înșiși încurajează copiii, fie în mod direct, fie indirect, să copieze în timpul testelor sau la realizarea temelor, mărturisindu-le, uneori cu mândrie, propria experiență de acest fel sau din dorința de a-și ajuta odraslele să-și facă cât mai repede temele, deseori percepute drept o corvoadă, obiectivul final fiind obținerea unei note mari și mai puțin asimilarea materialului. Mai mult ca atât, în viziunea multor persoane, trișarea este o abilitate care le va fi de folos copiilor în viață.
3. Unii elevi aleg o cale ușoară de a realiza o sarcină pentru a evita depunerea efortului. Este firesc să încerci să obții un rezultat bun cu eforturi minime și atunci dacă ți se prezintă șansa de a recurge la un subterfugiu, mulți cedează tentației și o fac.
4. Un motiv serios pentru care elevii trișează este faptul că nu au reușit să înțeleagă tema predată. În acest caz, cauzele pot fi variate - fie deoarece materialul predat nu este accesibil, fie deoarece elevul însuși nu a fost atent și urmează să se bazeze pe munca unui coleg mai responsabil.
5. Nu poate fi neglijată, în acest context, dorința elevului de a nu arăta prost în fața colegilor, profesorilor sau părinților. Totuși, trăim într-o epocă în care imaginea contează enorm și dacă păstrarea bunei reputații necesită recurgerea la un procedeu destul de „inocent‟ precum trișarea, numeroși sunt cei care sunt gata să o facă.
6. Pornind de la ideea că succesul în societate este cuantificat, de cele mai dese ori, prin intermediul notelor obținute, nu este de mirare faptul că elevii devin victime ale copiatului pentru a nu lua o notă slabă/insuficientă. De fapt, este vorba despre așa-numitul instinct al supraviețuirii în mediul academic.
7. Suprasolicitarea elevilor reprezintă un alt motiv îngrijorător. De multe ori, din dorința de a educa un copil multilateral dezvoltat, pregătit pentru a face față cerințelor deloc ușoare ale societății contemporane, părinții îl implică în numeroase activități școlare și extracșcolare, acestuia fiindu-i extrem de greu să facă față provocărilor. Alteori, elevii pur și simplu nu dețin abilități necesare de gestionare corectă a timpului și lasă totul pe ultima sută de metri. Evident, soluția optimă este trișarea.
8. Frica de a eșua, este un mobil inerent, care justifică în cazul multor elevi decizia de a se lăsa pradă acestui fenomen reprobabil. Lipsa încrederii în propriile forțe, frica de a fi dojenit pentru greșelile comise descurajează unii elevi să aleagă calea corectă, cinstită.
9. Pe cât ar părea de straniu, există și unii elevi care refuză să muncească poate, din dorința de a-i face pe alții să muncească în locul lor, ei remunerându-i sub altă formă, mai accesibilă în cazul lor.
Familiarizarea cu aceste motive pertinente pentru care elevii trișează, precum și conștientizarea efectelor nocive pe care le poate avea această „molimă‟, m-au determinat să iau măsuri imediate și totodată drastice pentru a o contracara în clasele în care predau. Astfel, treptat, am purces la implementarea unor pași concreți care, deși nu au eradicat complet fenomenul, cel puțin au redus din amploarea acestuia și i-au oprit răspândirea.
1. Înțelegând importanța notelor, am convenit cu elevii mei ca în cazul unui rezultat nesatisfăcător aceștia să aibă dreptul la o a doua șansă, excepție fiind, evident, lucrările sumative. Elevii trebuie să înțeleagă că există anumite reguli pe care nici chiar profesorul nu le poate încălca.
2. De asemena, am încercat să-i fac atât pe elevi, cât și pe părinți să conștientizeze faptul că notele nu reprezintă decât niște indicatori ai efortului depus de către elevi la o anumită etapă a procesului de învățare. Astfel, unii părinții au înțeles necesitatea de a încuraja și aprecia efortul copilului lor, încetând să-i mai compare cu alți elevi, lucru destul de frustrant și neplăcut, ce poate avea un impact extrem de negativ asupra dezvoltării acestora.
3. În calitatea mea de profesor, am realizat că și eu trebuie să depun eforturi mari pentru a descuraja din start orice tentativă de trișare. În acest context, s-au dovedit a fi destul de eficiente următoarele strategii: formularea unor subiecte care să nu permită identificarea acestora în spațiul virtual (internetul fiind sursa primordială pentru a trișa), căutarea să nu se soldeze cu succes și să fie o lecție dură de irosire a timpului; propunerea unor sarcini interdisciplinare și transdisciplinare, care să permită elevului să perceapă legătura dintre evenimentele și fenomenele studiate în cadrul mai multor discipline, precum și cu viața reală; atribuirea unor sarcini personalizate, bazate pe interesul copiilor, care să-l impună pe elev să descopere, precum și să creieze prin implicare directă.
4. O altă abordare, cu efecte pe termen lung, a fost promovarea imaginii negative a fenomenului. Cu toții ne dăm seama de efectul publicității la nivel de subconștient. Este demonstrat faptul că frecvența apariției publicității în mijloacele mass media duce la efectul scontat. Astfel, profesorii, în parteneriat cu părinții, trebuie să depună eforturi pentru a inculca elevilor ideea că trișarea reprezintă un fenomen condamnabil. Non copiatul trebuie să obțină statut de valoare.
5. De asemenea, am încercat să creiez în clasă un climat care să descurajeze copiatul, un climat bazat pe încredere și respect reciproc. În loc să deranjeze colegii în timpul testelor, am implementat în clasă un sistem de numire a unor persoane de referință și ajutor, care sunt disponibile să explice, uneori în termeni mult mai accesibili, subiectele dificile, fiind, evident, remunerate în termeni academici.
6. Unul din pașii considerați destul de duri este refuzul de a accepta o lucrare suspectă de plagiat și obligația elevului de a demonstra autenticitatea acesteia. De la început, această măsură a suscitat neînțelegeri, fiind primită cu repulsie din partea elevilor. Însă, cu timpul și-a demonstrat eficacitatea.
7. O altă măsură dură, însă necesară în vederea combaterii fenomenului a constat în elaborarea și punerea în aplicare a unor mecanisme de pedepsire a persoanei care trișează. Elevul trebuie să înțeleagă că școala reprezintă o simulare a realității și trișarea în viața de zi cu zi se pedepsește drastic, având consecințe foarte dure.
În concluzie, aș putea să adaug că mi-a luat ceva timp să admit că și elevii buni pot fi tentați să trișeze. De aceea, este datoria profesorului să fie vigilent, să intervină prompt în orice situație de trișare, fără excepție pentru a da dovadă de imparțialitate și corectitudine. Toleranță zero față de acest fenomen grav și nociv rămâne și astăzi sloganul zilei.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 52 evenimente

«MAI 2022»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Sărbătorim PAȘTELE!

Propus de: elza

Vocea profesorilor

Ce întrebări i-aţi pune unui specialist în predarea-învăţarea-evaluarea online? Echipa Didactic va obţine răspunsurile pentru dvs!

Sondajul zilei

Noua structură a anului școlar (2022-2023)a fost oficializată. Considerați că aplicarea ei va duce la îmbunătățirea activității școlare, comparativ cu cea în semestre?

75 voturi | 2 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: sportiv Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN