Metode moderne. Predarea-învăţarea reciprocă.

Metode moderne. Predarea - învăţarea reciprocă

Prof. înv. primar Bocşa Aurelia-Georgeta, Şcoala Gimnazială
,,Dr. Petru Şpan” Lupşa - Muşca(structură), jud. Alba

Predarea-învăţarea reciprocă este strategia de învăţare prin
studiu pe text/imagine sau imagine/text pentru dezvoltarea
comunicării copil-copil şi experimentarea rolului
învăţătoarei.
Obiective:
Să înregistreze performanţe individuale prin exersarea
capacităţii de a-şi valorifica experienţa de învăţare,
învăţând pe alţii.
Implicarea activ-participativă a copiilor la activităţi de grup
şi frontale.
Dezvoltarea încrederii în posibilităţile lor de relaţionare şi
de asumare a responsabilităţilor.
Etape:
1. Împărţirea clasei pe grupe:
Clasa se împarte în grupuri de câte 4 copii. Fiecare membru al
grupului îndeplineşte un rol:
Rezumatorii – fac rezumatul informaţiilor citite;
Întrebătorii – formulează întrebări;
Clarificatorii – clarifică problema;
Prezicătorii – fac predicţii.
2. Rezumarea:
Fiecare copil care îndeplineşte rolul de rezumator din grup expune
sinteza textului, problemei sau a rezolvării exerciţiului citit
timp de 5 -7 minute. Pot colabora elevii pentru a realiza o sinteză
colectivă.
3. Punerea de întrebări:
Elevii care au rolul de întrebători analizează textul, problema
sau rezolvarea exerciţiului model iar apoi formulează întrebări.
Întrebările vizează aspecte relevante ale problemei,
exerciţiului privind: modul de calcul, formularea întrebărilor
problemei, a răspunsului sau etapele ce se parcurg în rezolvarea
unei probleme sau exerciţiu.
4. Clarificarea datelor:
Elevii cu rolul de clarificatori identifică aspectele care sunt
neclare pentru ceilalţi şi găsesc împreună răspunsul corect
pentru a clarifica toate neclarităţile. Clarificatorii pot
solicita sprijinul învăţătoarei iar aceasta îndrumă,
sfătuieşte, orientează grupul spre esenţialul problemei.
5. Precizarea (prognosticarea)
Prezicătorii din fiecare grup analizează exerciţiul, problema,
textul dat şi prognozează etapele ce vor fi parcurse în
continuare luând în considerare aspectele cunoscute.
6. Prezentarea rolurilor asumate:
Pe rând grupurile joacă rolurile asumate în faţa clasei, cu
rezolvări pe tablă, încât elevii audiază sinteza datelor
problemei sau exerciţiului, răspund la întrebări, îşi
clarifică noutăţile sau problemele întâlnite şi urmăresc în
continuare pentru a compara cu predicile colegilor.
Exemplu:
Tema: Adunarea cu trecere peste ordinul zecilor a numerelor formate
din sute, zeci şi unităţi.
Etape:
1. Împărţirea clasei pe grupe
Se împarte clasa în grupe de câte patru copii distribuindu-se
rolurile: rezumatori, întrebători, clarificatori, prezicători.
Pentru fiecare rol se pot realiza ecusoane de tipul:

Pentru fiecare grupă se dă o fişă care conţine exerciţii cu un
anumit tip de adunare, primul exerciţiu fiind rezolvat model. De
exemplu:
Grupa1: Adunări cu trecere peste ordinul zecilor când cifrele
zecilor au suma mai mare decât 10.
1
394 + 145 =
146 +
456 +182 =
583
672 + 293 =
729
587 + 382 =
Grupa 2: Adunări cu trecere peste ordinul zecilor când cifrele
zecilor au suma egală cu 10.
1
632 + 274 =
235 +
324 + 285 =
274
456 + 453 =
509
265 + 444 =
Grupa 3: Adunări cu trecere peste ordinul zecilor când unul
dintre termeni este format doar din zeci şi unităţi.
1
263 + 81 =
644 +
345 + 72 =
83
78 + 271=
727
534 + 95 =
Grupa 4: Adunări cu trecere peste ordinul zecilor când cifra
unităţilor unuia dintre termeni este 0.

1 567 + 250 =
567 +
345 + 670 =
370
820 + 194 =
937
123 + 880 =
2. Rezumarea
Fiecare copil care îndeplineşte rolul de rezumator din grup
analizează rezolvarea exerciţiului model şi expune sinteza
rezolvării exerciţiului citit timp de 5 minute. De exemplu: pentru
a aduna două numere când suma cifrelor zecilor este mai mare
decât 10 adunăm aceste cifre şi trecem în locul zecilor doar
cifra care ne indică unităţile de zeci iar zecea de zeci care
reprezintă de fapt o sută o trecem prin cifra 1 scrisă deasupra
cifrei sutelor, adunând-o astfel cu cifrele sutelor pentru a
obţine suma.
3. Punerea de întrebări
Elevii care au rolul de întrebători analizează rezolvarea
exerciţiului model iar apoi formulează întrebări. Întrebările
vizează aspecte relevante ale rezolvării exerciţiului cum ar fi:
„De ce trecem pe locul zecilor doar una dintre cifrele sumei
obţinute prin adunarea cifrelor zecilor ?”

4. Clarificarea datelor
Elevii cu rolul de clarificatori identifică aspectele care sunt
neclare pentru ceilalţi şi găsesc împreună răspunsul corect
pentru a clarifica toate neclarităţile. Clarificatorii solicită
sprijinul învăţătoarei iar aceasta îndrumă grupul spre
esenţialul rezolvării exerciţiului.
5. Precizarea (prognosticarea)
Prezicătorii din fiecare grup analizează exerciţiul dat şi
prezintă etapele ce vor fi parcurse în continuare luând în
considerare aspectele cunoscute. De exemplu propun elevilor din grup
ca după efectuarea exerciţiilor de pe fişă să efectueze proba
prin scădere.
6. Prezentarea rolurilor asumate
Pe rând grupurile joacă rolurile asumate în faţa clasei, cu
rezolvări pe tablă, încât elevii observă sinteza datelor
exerciţiului, răspund la întrebări, îşi clarifică noutăţile
sau problemele întâlnite şi urmăresc în continuare pentru a
compara cu prezicerile colegilor.
Avantajele metodei:
 Elevii învaţă să analizeze un text, o problemă sau un
exerciţiu pe baza unei strategii exacte:
- să observe cu atenţie datele din text, problemă sau exerciţiu;
- să adreseze întrebări;
- să facă predicţii;
- să explice pentru a clarifica pentru sine şi pentru toţi
noutăţile.
 Elevii învaţă să coopereze în grup pentru îndeplinirea
aceluiaşi rol;
 Responsabilizează implicarea individuală şi de grup;
 Elevii învaţă să cedeze, să argumenteze şi să susţină o
idee.