Metoda proiectului- o abordare interactivă

Metoda proiectului- o abordare interactivă

Gîlea Maricica
Grădinița cu Program Prelungit nr. 9
Bârlad

Proiectul este o metodă alternativă și complementară de
învățare și evaluare, puternic motivantă pentru copii deoarece
acesta vizează aspecte teoretice și practice din domenii variate,
implică un volum sporit de activități prin respectarea
particularităților de vârstă. În plan teoretic, el este văzut
ca o metodă globală, cu un puternic caracter interdisciplinar, ca
o metodă care stimulează și dezvoltă multilateral personalitatea
în curs de formare a copilului. În plan practic, metoda
proiectului este o strategie care se concentrează pe efortul
deliberat de cercetare al copilului, concentrat pe depistarea
detaliilor, pe căutarea și găsirea răspunsurilor legate de o
temă propusă, pe înțelegerea acesteia într-o manieră
comprehensivă, și nu pe găsirea de răspunsuri la o serie de
întrebări puse de adult. Proiectul se finalizează de regulă, cu
un produs: un dosar tematic, un portofoliu, o expoziție, o
colecție.
Prin metoda proiectului se lasă preșcolarului mai multă
libertate de exprimare și acțiune prin care se oferă ocazii reale
de a lua decizii și de a-și asuma responsabilități. Toate
acestea duc la crearea unei motivații puternice și la o implicare
efectivă și afectivă a acestora.
Planificarea activității pe teme sau prin metoda proiectelor la
copiii preșolari nu este o noutate, este vorba despre învățarea
centrată pe o temă. Pornind de la cele șase teme anuale de
studiu, educatoarea stabilește, pe grupe de vârstă, denumirile
proiectelor care urmează să se deruleze cu copiii.
Alegerea temelor se face pornind atât de la interesul pe care
majoritatea copiilor îl manifestă față de un anumit subiect și
de la cunoștințele pe care ei le au deja, cât și de la un
subiect către care educatoarea dorește să îndrepte atenția
copiilor.
Pentru săptămânile când copiii nu sunt implicați în nici un
proiect, educatoarea planifică teme săptămânale, în funcție de
interesul copiilor și de conținuturile din cadrul temelor anuale
de studiu, care au rămas să fie acoperite. Totodată, curriculumul
prevede și planificarea unor proiecte transsemestriale, precum și
a unor proiecte de o zi.
În derularea unui proiect se disting trei faze succesive (Preda,
V., 2018, pag.18 ):
Faza întâi, respectiv debutul proiectului, este aceea a alegerii
subiectului și a planificării întregului demers didactic necesar
derulării proiectului. Aceasta este o etapă preparatorie, de
inițierea în problematică, atât pentru educatoare, cât și
pentru copil. În acest moment se stabilesc obiectivele, se
analizează resursele materiale, umane și de timp disponibile, se
aleg conținuturile, strategiile didactice necesare asigurării
coerenței, în vederea derulării cu succes a proiectului. Această
primă fază cuprinde următorii pași:
 Alegerea subiectului (sursa poate fi una din trei: copiii,
atunci când aceștia sunt deja familiarizaâi cu rutina derulării
unui proiect; educatoarea, de regulă în perioada inițială a
aplicării metodei la grupă sau educatoarea împreună cu copiii)
 Stabilirea direcțiilor de dezvoltare și întocmirea unei
hărți cu aspectele principale ale conținuturilor ce vor fi
abordate în cadrul proiectului (harta va fi realizată cu copiii,
care vor avea la dispoziție imagini-suport sau instrumente de
desenat, în așa fel încât să poată fi implicați în dictarea
și elaborarea planului după care se va derula proiectul);
 Alcătuirea unui inventar al problemelor, al lucrurilor pe care
copiii le știu și al celor pe care nu le știu și doresc să le
afle despre subiectul ales;
 Conceperea unui afiș pentru părinți / sau a unor scrisori de
intenție pentru diferiți parteneri din comunitate, pentru a expune
obiectivele proiectului și pentru a le cere spijinul în derularea
acestuia;
 Discuții cu persoanele implicate: copii, părinți,
specialiști, parteneri de proiect;
 Crearea și organizarea centrului tematic, procurarea și
expunerea materialelor legate de tema proiectului (cu ajutorul
copiilor și implicarea, îndeosebi, a familiilor acestora);
 Stabilirea obiectivelor de referință pe care le urmărim pe
parcursul proiectului;
 Planificarea activităților care se vor derula pe parcursul
proiectului, respectându-se planul de învățământul pentru
grupa la care se derulează;
Faza a doua a proiectului, conținutul acestuia, este intervalul în
care are loc activitatea efectivă a copiilor, respectiv
documentarea și investigarea. Aceasta este, de fapt, inima
proiectului, în care copiii fac cercetări, desenează în urma
observației directe, construiesc modele, înregistrează date și
fapte, explorează, fac predicții, discută și chiar dramatizează
aspecte legate de noile achiziții.
Îndeosebi pentru această etapă, trebuie să remarcăm faptul că
învățarea se face prin joc, că ea se bazează pe
interrelaționare și că se realizează într-o manieră
integrată.
Faza a treia a proiectului este cea a sintezei și a concluziilor, a
adăugării detaliilor și a atribuirii unor funcționalități. Ea
include pregătirea și prezentarea rapoartelor și a rezultatelor
sub formă de jocuri, discuții, dramatizări, expoziții. Tot acum
se stabilesc finalitățile proiectului, ce funcționalități ar
putea primi acesta și cum se vor integra modalitățile de evaluare
în partea finală a lui.
Se evită tentația de a ne concentra atenția pe produsele finale
ale activități copilului, de a judeca valoarea unei activități
după calitatea produsului final, când de fapt adevărata valoarea
a muncii unui copil constă în ceea cea învățat prin ea, cu alte
cuvinte, în drumul parcurs de acesta în timpul desfășurării
proiectului.
Astfel, proiectul se consideră un proces și în același timp un
produs, deoarece prin metoda proiectelor sunt evaluați atât
educatoarea, prin portofoliu, harta, atragerea și implicarea în
proiect a unor parteneri, cât și copiii cu rezultatele lor, prin
întrebările pe care le pun pentru întocmirea inventarului de
subiecte și care le descoperă interesul, care stabilesc cantitatea
de cunoștințe și așteptările. Educatoarea nu fixează
granițele până unde trebuie să știe copilul și ce trebuie să
știe, ci copilul este acela care stabilește singur cât poate și
cât vrea să învețe.
Învățarea pe bază de proiect tematic este o strategie de
abordare integrată a dezvoltării copilului care presupune
integrarea diferitelor domenii de dezvoltare prin explorarea unei
idei interesante care se leagă de mai multe domenii.
experiențiale.
Activitățile integrate care se desfășoară pe parcursul unui
proiect tematic asigură o învățare activă, reflectând
interesele și experiența copiilor și au finalitățile reale.
Exemple de proiecte tematice realizate în grădiniță:
Nivel 2 (5-6 ani)
 Tema proiectului: ,,Tot ce știu despre mine’’
În cadrul acestui proiect copiii vor învăța despre ei înșiși
și despre ceilalți. Cuvinte cheie: corp, membre, trunchi, palmă,
degete, familie, sentimente, album de familie, arbore genealogic,
prieteni, aniversare, simțuri, organe, mic, copii, părinte, bunic,
școală, prieteni, naștere, grafic de creștere.
 Subteme ale proiectului: ,,Eu și familia mea’’, ,,În lumea
fermecată’’, ,,Corpul uman’’, ,,Evaluare proiect’’;
 Tema proiectului: ,,Toamna cu al său alai, parcă s-a desprins
din rai!’’
 Subtemele proiectului: ,,Mândră toamnă’’, ,,Vitamine și
putere’’, ,,Cămara toamnei’’, ,,Parada florilor’’,
,,Câte am învățat’’- evaluare proiect.
Copiii învață despre activitățile ce au loc în anotimpul de
toamnă, în gospodăriile fiecărei familii, recunosc legume,
fructe, cereale de toamnă, flori și învață despre ce se poate
face din ele. Vor afla de ce cad frunzele, de unde vine ploaia, care
sunt lunile anotimpului de toamnă.
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
 Proiect tematic: ,,Magia sărbătorilor de iarnă’’
 Subteme: ,,Ghetuțe lustruite’’, ,,Iarna a sosit în
zori’’, ,,Moș Crăciun, prietenul copiilor’’.
Ce nu știu și vor afla copiii: de ce ninge, cum se pot juca
afară, cât trăiește un om de zăpadă, cine este Moș Nicolae,
Moș Crăciun, de ce se colindă și care este semnificația
creștină a Crăciunului.
 Tema proiectului: ,,În lumea celor care nu cuvântă’’
 Subtema: ,,În ogradă la bunici’’, ,,Animale
sălbatice’’, ,,Viața din adâncul apei’’, ,,Grădina
zoologică’’.
Copiii vor afla cum se numesc puii animalelor domestice, foloasele
acestora, cu ce se hr[nesc animalele, care este diferența între
domestic și sălbatic, cum le putem proteja, curiozități din
lumea acvatică.
 Tema proiectului: ,,Miresme de primăvară
 Subteme: ,,Șoapta vântului de primăvară’’ (fenomene
specifice primăverii), ,,Oaspeții primvăverii’’, ,,Fantezie
de miresme, culoare și cântec’’, ,,Suntem harnici, suntem
mari, suntem fii de gospodari’’ (munci specifice primăverii),
,,Scrisoare de la primăvară’’ (evaluare proiect).
Copiii vor afla ce se întâmplă în natură primăvara (iarbă,
flori, pomi, insecte), care sunt vestitorii primăverii, ce flori
înfloresc primăvara, ce fac oamenii primăvara, de ce se întorc
păsările călătoare, de ce înfloresc pomii, de ce primăvara
reînvie natura la viață, care sunt legmele timpurii, cum facem o
salată de legume.
 Tema proiectului: ,,Ocolul lumii’’
 Subteme: ,,Excursie pe uscat’’, ,,Călătorie pe marea
albastră’’, ,,Meserii din toate colțurile lumii’’,
,,Copiii din lumea-ntreagă’’.