Interdisciplinaritatea prin proiectul tematic

De-a lungul timpului, progresul ştiinţelor a determinat intensificarea preocupărilor pentru regruparea domeniilor cunoaşterii. Un element definitoriu în progresul cunoaşterii îl constituie abordarea interdisciplinară care a trasat una dintre marile axe ale cunoaşterii. Abordarea interdisciplinară presupune dezvoltarea capacităţii de a transfera rapid şi eficient, de a sintetiza şi de a aplica cunoştinţe, deprinderi şi competenţe acumulate prin studierea diverselor discipline, în vederea rezolvării unor situaţii problemă.
Prin caracteristicile sale de abordare integrată a activităţii, metoda proiectelor este o modalitate viabilă de realizare a interdisciplinarităţii la vârsta şcolarului mic. Proiectul reprezintă un set de activităţi desfăşurate într-o perioadă de timp determinată, planificate, controlate şi care au drept scop un progres faţă de situaţia iniţială.
Proiectul tematic SĂ PĂSTRĂM PLANETA CURATĂ!, propus spre realizare elevilor de clasa pregătitoare are ca obiective promovarea unei atitudini responsabile faţă de mediu, conştientizarea pericolelor ce pot să apară în urma degradării accentuate a sănătăţii mediului ambiant. De asemenea, un alt aspect important pe care acest proiect îl vizează este legat de reducerea cantităţilor de gunoi prin reciclarea acestuia, prin diverse modalităţi de refolosire şi transformare a unor lucruri aparent inutile.
Pornind de la întrebarea esenţială: Cum putem păstra planeta curată?, apar întrebările unităţii de învăţare: Ce este poluarea? Cum afectează poluarea mediul înconjurător? Care este drumul deşeurilor?, precum şi cele de conţinut: Ce sunt deşeurile? Cum sortăm deşeurile? Ce putem face din deşeuri reciclate?
Aceste întrebări reprezintă preambulul şi direcţia de orientare a intereselor copiilor, astfel încât propunerea unui proiect tematic pe o astfel de temă, să vină şi ca o dorinţă din partea lor de a găsi răspunsurile la aceste întrebări. Astfel, prin activităţile de învăţare ale disciplinelor implicate în derularea proiectului (Comunicare în limba română, Matematică şi explorarea mediului, Arte vizuale şi abilităţi practice, Dezvoltare personală), se urmăreşte identificarea elementelor cheie prin: oferirea de răspunsuri la întrebările-cheie; demonstrarea înţelegerii conceptelor, a capacităţilor şi a cunoştinţelor din diferite discipline; demonstrarea capacităţilor superioare de gândire şi a competenţelor de comunicare verbală, artistică şi ştiinţifică; utilizarea adecvată şi eficientă a limbajului.
Cunoştinţele vizează dezvoltarea capacităţii elevilor de explorare-investigare pentru cunoaşterea şi protecţia mediului înconjurător; conştientizarea legăturilor de cauzalitate între fenomenele naturii şi factorii poluanţi.
Resursele materiale utilizate - spaţii de depozitare pentru deşeuri reciclabile, pliante informative, pliante, postere, materiale necesare confecţionării de jucării din materiale refolosibile, diplome; resursele procedurale - conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul; formele de organizare - individual, frontal, pe grupe, toate concură la buna implementare a proiectului propus.
Capacităţile instrumentale ce se urmăresc a fi activate prin abordarea acestui proiect se află consolidarea deprinderilor de îngrijire şi ocrotire a mediului prin selectarea şi depozitarea deşeurilor în mod corespunzător, precum şi identificarea unor soluţii practice de utilizare a materialelor refolosibile, iar atitudinile şi valorile pe care se pune accent vizează conştientizarea consecinţelor poluării asupra naturii şi asupra organismului uman, cultivarea atitudinii de grijă faţă de mediu, prin respectarea regulilor de convieţuire cu natura.
Realizarea propriu-zisă a proiectului începe prin proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare, ce presupun informare, planificare, decizie, implementare, control şi evaluare.
Schemă orientativă pentru activităţi:
1. Pământul, casa noastră (Comunicare în limba română)
Se prezintă şi se citeşte scrisoarea de ajutor a planetei Pământ. Elevii urmăresc un material PPT cu imagini referitoare la poluare şi la tipurile de deşeuri. Se foloseşte metoda „Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”. Se iniţiază un dialog bazat pe formulare de întrebări şi răspunsuri despre tema propusă.
Joc simbolic - ,,Eu sunt...”
Elevii sunt rugaţi să-şi imagineze că sunt ei în locul plantelor aflate în dificultate, obiectelor, să exprime verbal sau atitudinal prin comportamente motrice – mimică şi gesturi, ce ştiu sau ce cred ei că simt acestea în situaţiile prezentate, urmărind sensibilizarea lor şi ajutorarea, să conştientizeze afectiv necesitatea protecţiei mediului.
2. Micii ecologişti în acţiune (Matematică şi explorarea mediului)
Elevii vor fi împărţiţi în 5 grupe, având următoarele sarcini:
Grupa 1 - confecţionează trei containere pentru colectat hârtie, PET-uri şi deşeuri electrice şi electronice mici;
Grupa 2 - realizează un afiş prin care anunţă acţiunea de strângere a materialelor refolosibile, precizând ziua şi locul (Joia suntem ECO);
Grupa 3 - creează şi realizează fluturaşi şi mesaje prin care motivează implicarea întregii şcoli la acţiunea de colectare organizată în cadrul proiectului;
Grupa 4 - concepe împreună cu învăţătoarea întrebările unei anchete în rândul părinţilor privind rolul deşeurilor în poluarea mediului;
Grupa 5 - caută informaţii din diverse surse despre pericolul deşeurilor; metode de refolosire a deşeurilor; tehnologii de reciclare; centre de colectare.
3. Împreună să curăţăm natura (Dezvoltare personală)
Elevii vor participa la acţiuni de colectare de deşeuri, dar, în acelaşi timp, vor populariza în familie, în grupul lor de prieteni, acţiunea pe care o desfăşoară, solicitând sprijinul acestora pentru a colecta o cantitate cât mai mare de deşeuri reciclabile.
Jocul ,,Cuvintele magice”
,,Cuvintele magice” provoacă gândirea critică, interesul pentru rezolvarea problemelor, imaginaţia, responsabilitatea, elemente ce trebuie să devină esenţa educaţiei pentru protecţia mediului. Copiii stau în cerc, jos pe covor sau pe scaun. În centru se află o cutie cu cartonaşe, pe fiecare cartonaş fiind scris un cuvânt: poluare, reciclare, deşeu, depoluare, etc.
Copiii şi învăţătoarea iau din cutie câte un cartonaş la întâmplare, îl citesc cu atenţie, se gândesc câteva momente, apoi încep să discute despre sensul cuvântului, despre ceea ce le sugerează, dar făcând legătură cu viaţa lor personală.
4. Din deşeuri, jucării (Arte vizuale şi abilităţi practice)
Elevii îşi vor confecţiona singuri jucării, selectând din materialele reciclabile strânse. Astfel, vor fi îndrumaţi să realizeze: îndoituri din hârtie, hăinuţe pentru păpuşi, suporturi pentru creioane etc.
Evaluarea activităţii se va face prin organizarea unei expoziţii cu obiectele confecţionate de-a lungul desfăşurării proiectului (containerele, afişele, fluturaşii, materialele studiate, jucăriile din materiale reciclabile). Prin produsele finite prezentate, elevii demonstrează că şi-au îmbunătăţit tehnici de lucru şi modalităţi de punere în practică a noţiunilor învăţate.
Autoevaluarea şi evaluarea proiectului presupun un demers metacognitiv, de ordin cognitiv şi social, evidenţiază elementele pozitive şi dificultăţile întâmpinate, se emit sugestii pentru proiectele viitoare, se identifică activităţi pentru continuarea proiectului, se întreprind acţiuni de valorificare a proiectului prin popularizarea acestuia la nivelul şcolii, în rândul părinţilor, prin publicarea rezultatelor obţinute.
Fiind în acelaşi timp un instrument de evaluare, dar şi o strategie de învăţare, proiectul valorifică în mod integrat competenţe şi deprinderi specifice din arii curriculare diferite, stimulează cooperarea între membrii grupului, învăţarea holistică, gândirea critică.

BIBLIOGRAFIE:
1. Ivan Ana, Petre Daniela, Roman Elisabeta, Proiecte tematice privind activităţile de educaţie ecologică în grădiniţa de copii, Editura Tiparg, 2008
2. www.portal.icos-edu.ro