INOVAŢII ÎN PRACTICILE DE EVALUARE.UTILIZAREA EVALUĂRII PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLII

INOVAŢII ÎN PRACTICILE DE EVALUARE.UTILIZAREA EVALUĂRII PENTRU
DEZVOLTAREA ŞCOLII
Prof. Itinerant ECATERINA GALOIU
CSEI,,Elena Doamna”Focşani,
Şcoala Gimnazială,,Nicolae Iorga”Focşani

Intr-o societate într-o continuă schimbare, avem nevoie de
cunoaşterea, înţelegerea şi însuşirea competenţelor specifice
secolului XXI, atât ca cetăţeni, profesori, cât şi ca elevi ai
şcolilor secolului XXI. După experienţa mea de dezvoltare
profesională pe tema evaluării, consider că este important să
încorporăm competenţele pentru secolul XXI, să evaluăm aceste
competenţe, să folosim evaluarea pe tot parcursul proiectelor şi
să-i determinăm pe elevi să fie participanţi activi la
evaluare şi propria învăţare. Profesorul de la clasă trebuie
să stăpânească toate metodele şi instrumentele de evaluare, şi
să le aplice în funcţie de particularităţile clasei de elevi.
Ce sunt competenţele secolului XXI?
Competenţele secolului XXI specifice sunt cele ale
Parteneriatului pentru Competenţele Secolului XXI şi se referă
la:
1. Competenţe de învăţare şi inovare includ competenţe de
creativitate şi inovare, gândire critică şi rezolvarea de
probleme și comunicare şi colaborare.
2.Competenţe legate de informaţii, comunicarea în masă şi
tehnologie includ:competenţe în domeniul
informaţiilor,competenţe legate de comunicarea în masă,
competenţe în domeniul TIC.
3.Competenţe legate de viaţă şi carieră includ competenţe
de:Flexibilitate şi adaptabilitate; iniţiativă şi autonomie,
competenţe sociale şi transculturale,productivitate şi
răspundere; conducere şi responsabilitate;
Ca orice lucru care se învaţă, predarea şi învăţarea
competenţelor secolului XXI urmează acelaşi algoritm de
învăţare:
1. experimentarea,
2. învăţarea-modelarea competenţelor;
3. exersarea-profesorii trebuie să le ofere numeroase
oportunităţi de a exersa şi de a reflect;
4. revenirea asupra competenţelor;
5. evaluarea competenţelor- elevii se implică prin autoevaluare
şi evaluarea colegilor.
Posibile scenarii de evaluare a competenţelor:
1. evaluarea colaborării- profesorii dicută cu elevii despre
apariţia unei probleme în colaborare şi găsesc solutia elevii
să scrie zilnic întru-un jurnal despre cum lucrează grupul ,
2. evaluarea creativităţii - introducerea unei grile de evaluare
criterială a creativităţii,
3. evaluarea rezolvării de probleme – profesorii pot recomanda
jurnale de învăţare pentru documentarea din cadrul proiectului
şi liste de verificare prin care identifică procesul de rezolvare,
4. evalurea autonomiei - profesorii pot observa grupul şi luarea de
notiţe,verificarea planului de proiect şi oferirea de feedback,
folosirea întrebărilor despre conţinut.
Elevii care merg la şcolile unde se promovează o educaţie
pentru secolul XXI, sunt elevi care îşi dezvoltă abilităţi
necesare pentru a avea succes .
Ei îşi dezvoltă următoarele competenţe:
1. Colaboratori- elevii se organizează în grupuri mici, îşi
asumă diferite roluri în cadrul proiectelor tematice, îşi
concentrează atenţia pe diferite sarcini de învăţare,
înregistrează observaţii, colectează date, compară datele cu
alţi elevi dintr-o şcoală parteneră proiectului printr- un site
wiki,de exemplu, transmit date coordonatorului;
2. Gânditori creativi – elevii gândesc şi stabilesc obiective
şi priorităţi pentru proiecte, proiectează produse folosind
tehnologia(de ex. o aplicaţie 3D de modelare),
3. Utilizatori şi producători de informaţii - elevii caută
informaţii pentru a găsi sursele primare, desfăşoară
investigaţii, evaluează acurateaţea surselor, învaţă să
distingă faptele de opinii,
4. Specialişti în tehnologie- elevii folosesc foto digitale,
încarcă site-uri de foto, fac sondaje online pentru a primi
fedback public,
Elevi autonomi – elevii contribuie pe parcursul unei unităţi de
învăţare la completarea unui blog şi citesc jurnale de răspuns;
folosesc planul de acţiune pentru gestionarea şi planificarea
proiectului, folosesc liste de verificare pentru a respecta
termenele şi activităţile planificate.
Trecerea la noi practici de evaluare trebuie să fie
graduală.
Exemple de practici de evaluare:
- Metoda proiectelor -includerea proiectelor în activitatea
didactică în care elevii lucrează în grupuri, ţin jurnale ale
învăţării, creează produse finale ( ex. prezentările),
- oferirea de feedback pe tot parcursul proiectelor şi nu doar la
sfârşit,
- Introducem şi alte metode precum, conferinţe, note, reflecţii
şi jurnale, dar şi instrumente cum ar fi: grilele criteriale şi
listele de verificare, alături de întrebări şi teste pentru
evaluarea competenţelor elevilor;
evaluarea se face de către profesor şi elevi care se
autoevaluaează şi îşi evaluează colegii folosind o varietate de
metode şi instrumente pentru a încuraja implicarea şi
conştientizarea propriului succes de învăţare;
Inovaţiile care includ consolidarea practicilor de evaluare
formativă produc beneficii pentru învăţare :
- evaluarea formativă ajută profesorul să afle ce ştie şi ce nu
ştie elevul;
- îmbunătăţeşte predarea şi învăţarea, oferă feedbeck
critic pentru ameliorar;
- învăţarea şi înţelegerea elevilor atinge niveluri mai bune;
- punctaje mai bune la teste;
- rezultate mai bune pentru elevii cu cerinţe educative speciale -
un feedback specific în loc de un simplu răspuns corect sau
incorect, îi ajută să obţină rezultate mai bune datorită
efortului;
- feedback instantaneu - elevii devin mai conştienţi de
abilităţile şi cunoştinţele lor şi sunt mai repede orientaţi
spre acţiuni de ameliorare, iar profesorii primesc feedback de la
elevi și îl folosesc pentru schimbări în instruire;
- împuternicirea elevului - dă control mai mare elevilor şi îi
responsabilizează pentru propria învăţare, prin faptul că
înţeleg mai bine obiectivele operaţionale şi criteriile de
evaluare, reflectând la propria activitate;
- dezvoltarea socială – se asigură cadrul ca profesorii să
comunice constant cu elevii lor făcând semnificativă experienţa
şcolară.
Exemplu de Plan de evaluare şi metode de evaluare formativă.
- urmăresc ce învaţă elevii- folosesc jurnale de observaţie,
blog, planific conferinţe;
- verific dacă elevii înţeleg conceptele- folosesc ghiduri de
planificare a conceptelor pentru monitorizarea progreselor şi ca
instrument de autoevaluare ;
- îi ajut să fie mai independenţi, îndrumare - scrierea în
jurnale;
- aflu care sunt abilităţile de investigaţie - prin observare,
consultarea notiţelor;
- asigur feedback - verific jurnalele, planific conferinţe,
reflecţii;
- îi ajut să creeze un proiect de calitate - elevii pot folosi
grila de evaluare criterială înainte şi în cursul
activităţilor proiectului; folosesc o grilă de evaluare a
creativităţii;
- seminar despre evaluare cu părinţii şi elevii - informaţii
depre grilele de evaluare criterială, despre grile de evaluare pe
blog, pentru a informa părinţii ce fac copiii în activităţile
proiectului;
- trimit email cu ce face bine copilul la şcoală;
- copiii sunt încurajaţi să se uite la ce fac colegii şi să
ofere feedback;
- comunicarea punctajelor din grila de notare;
- folosirea datelor din evaluări pentru note.
Evalurea sumativă este evaluarea care este folosită la
sfârşitul unei activităţi de învăţare, unei unităţi de
învăţare sau unui proiect şi care poate fi un test, o lucrare
finală, un produs sau o reprezentaţie. Produsele şi
reprezentaţiile sunt lucruri antrenante şi autentice pentru elevi
pentru a-şi demonstra cunoştinţele. Produsele sunt lucruri create
de elevi, ca rapoarte, modele scrisoare către redacţie, recenzie
de carte sau film, relatare, colaj, pictură, jurnal foto,
prezentare de imagini, carte digitală, etc.
Reprezentaţiile sunt făcute de elevi ca prezentările şi
punerile în scenă, dans, piesă, satiră, studiu de personaj, joc
de roluri, procese în laboratorul de ştiinţe, abilităţi
sportive, formarea sau îndrumarea elevilor mai mici, dezbatere.
Elevii pot să demonstreze abilităţile la sfârşitul unui
proiect, să arate ce au învăţat, mai ales competenţele
secolului XXI, prin alegerea unor produse finale care implică
folosirea tehnologiei, pentru ca elevii să demonstreze şi
abilităţi de genul acesta(de ex: site wiki, instrumente web 2.0,
scenarii de film, pod cast)
Consider că evaluarea într-o clasă a secolului XXI,
dintr-o şcoală incluzivă, înseamnă o înţelegere mai profundă
a competenţelor, aplicarea lucrurilor învăţate şi demonstrarea
stăpânirii unei competenţe, iar ca profesori să avem abordări
ale evaluărilor pentru ca elevii să-şi îmbunătăţească
rezultatele pe care să ne fundamentăm predarea şi învăţarea.
Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor şi instrumentelor
de evaluare va pune în valoare aspectul creativităţii, a
gândirii critice, a manifestării individuale, proprii fiecărui
elev, rezultatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului,
a culturii generale, formarea de abilităţi, atitudini,
competenţe, priceperi şi deprinderi necesare integrării sociale
optime.
Bibliografie:
1.Manolescu, M. Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente.
Bucureşti: Editura Meteor., 2006;
2.I.T.Radu, Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004;
*** www.21stcenturysklls.org
*** http://blchecklist.4teachers.org/checklist.shtml