Importanța disciplinei Arte Vizuale și Abilități practice din perspectiva elevului

Importanța disciplinei Arte Vizuale și Abilități Practice din perspectiva elevului

Moto: “Aud și simt, văd și înțeleg, fac și țin minte!”

Disciplina Arte Vizuale și Abilități Practice contribuie în mod esential la dezvoltarea, din toate punctele de vedere, a personalității copiilor. Acest lucru se întâmplă în condițiile respectării unor cerințe psiho-pedagogice în organizarea activității și doar atunci când crează un mediu stimulativ, interesant pentru copil.
Prin caracterul practic- aplicativ al acestor activități se facilitează îmbinarea muncii fizice cu cea practică și cea intelectuală. Prin specificul orelor de Arte Vizuale și Abilități Practice elevul învață să își coordoneze mișcările, capătă pricepere și îndemânare, își formează unele deprinderi practice de a opera cu diverse materiale și instrumente.
Prin caracterul practic- recreativ-creativ-atractiv, orele de Arte Vizuale și Abilități Practice vin în completarea celorlalte discipline, profesorii putând adesea să aleagă să predea conținuturile în manieră integrată. Predarea orelor de Abilităţi practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la afirmarea trăsăturilor morale de caracter ale elevilor. În cadrul acestor lecţii, elevii vin în contact cu numeroase obiecte pe care le observă şi le analizează, sunt puşi în situaţia să le observe materialul de lucru, modelul obiectului ce urmează să se confecţioneze, ceea ce duce la dezvoltarea spiritului de observaţie şi a atenţiei. Îndemânarea, perseverenţa, migala, gustul estetic, spiritul critic, plăcerea şi bucuria de a îmbina culori şi modele, de a finisa lucrările, spiritul de ordine şi economie, disciplina şi spiritul de echipă sunt calităţi pe care le câştigă elevii realizând lucruri utile. Disciplina Abilităţi practice, utilizând în mod predominant limbaje acţionale, poate deveni un autentic spaţiu interdisciplinar. Şcolarul mic trăieşte satisfacţii intense, de o mare forţă educativă atunci când participă la crearea unor valori de întrebuinţare. Prin conceperea activităţii şcolare sub formă creativă sunt dezvoltaţi toţi parametri creativi: fluenţă, flexibilitate, originalitate, elaborare, astfel încât orice situaţie-problemă să poată fi rezolvată creativ.

Gustul estetic îşi are punctul de plecare în obişnuinţa cu un cadru cotidian în care primează frumuseţea şi ordinea. Ideea că trebuie să formăm la copii simţul măsurii şi al armoniei pentru toate împrejurările vieţii se descoperă de la sine ca obiectiv de formare a personalităţii micului şcolar. Tendinţa de frumos se manifestă şi în modul în care copilul îşi intreţine camera de lucru şi obiectele sale, clasa, şcoala; în modul de a-şi petrece timpul liber; modul de a gândi şi simţi, de a se îmbrăca,de a discuta cu părinţii, colegîi, cadrele didactice. El va putea să adopte o conduită corectă faţă de mediul înconjurator. Prin activităţile practice se formează capacităţi de lucru cu materiale şi unelte diferite, se dezvoltă interesul şi aptitudinile pentru profesiile cu caracter tehnic- aplicativ şi artistic.
Pentru ca elevii să-şi dea seama că nu se poate lucra oricum şi oriunde, ci numai după anumite reguli, fiecare oră a început cu organizarea locului de muncă şi s-a sfârşit cu curăţenia acestuia.Orice astfel de activitate antrenează , în acelaşi timp, gândirea, atenţia, îmaginaţia, voinţa de a reuşi, sentimentul lucrului bine făcut, năzuinţele, precum şi preocuparea de a muncii creativ, cu iniţiativă, cu dragoste, cu spirit gospodăresc şi perseverenţă.
Toate obiectele confecţionate de elevi, începând cu cele mai simple, au o utilitate evidentă, fie că sunt utilizate ca jucării, fie ca mijloace de învăţământ la unele lecţii (ceasul, figurine, figuri şi corpuri geometrice, şablane, piese ,,Tangram”, fie ca obiecte cu o utilitate mai largă(semne de carte, podoabe, măşti, figurine etc.).
Dând o cât de mică întrebuinţare lucrurilor create de elevi nu facem altceva decât să le trezim interesul pentru aceste activităţi. Printr-o muncă relaxată, variată dar bine gândită şi proiectată, elevii îşi dau seama de complexitatea activităţii depuse de adulţi şi de relaţiile ce se stabilesc în timpul desfăşurării ei. Învăţătorul trebuie să potenţeze funcţiile educative ale fiecărei activităţî pe care o intreprinde cu elevii.,,Trebiue să zbârnâie sufletul dascălului ca să răsune strunele din sufletul şcolarului”.
În contextul noului curriculum, se pune accent pe un demers didactic personalizat. Faţă de proiectarea tradiţională, centrată pe lecţie, proiectarea pe unităţi de învăţare are avantaje, creează un mediu de învăţare coerent, implică elevii, dă perspectiva lecţiilor. Lecţia de Abilităţî practice nu poate fi concepută ca fiind ceva izolat, ci ca o verigă în sistemul lecţiilor din unitatea de învăţare detaliată. Sarcina învăţătorului este de a cunoaşte bine unitatea de învăţare, specificul şi caracteristicile ei, tehnicile de lucru ce pot fi folosite, materiale, resurse, planşe model. Specificul lecţiilor de Abilităţi practice reiese şi din felul în care se împletesc sarcinile didactice în cadrul lor. Mai eficient participă elevii dacă sunt puşi în situaţia de a lucra în echipă, pe grupe, lucrări diferite pe rânduri de bănci sau de a efectua demonstraţia practică a unei lucrări pe fond muzical adecvat.
Fiecare pas făcut pe drumul cunoaşterii, prin Abilitaţi practice, ii înalţă pe elevi spiritual, le face viaţă mai bună şi mai frumoasă, le oferă posibilitatea de a-şi manifesta curiozitatea, sensibilitatea, spontaneitatea. În acest sens, o importanţă deosebită o au materialele folosite: hârtia, cartonul, staniolul, materialele din natură (ansamblate sau îmbinate cu alte elemente), deşeuri textile, plastice sfoară, dopuri,sârmă, material lemnos, chibrituri,etc. Prin diversitatea materialelor folosite, a coloritului, a posibilităţîlor de îmbinare, combinare, sunt stimulate gândirea creativă, imaginaţia elevilor şi simţul estetic.
Orice elev care îşi propune să realizeze ceva începe prin observarea unor planşe model sau a unor obiecte similare cu acelea pe care doreşte să le creeze. El se va strădui să conştientizeze principiile tehnice elementare care stau la baza
construcţiei şi funcţionării acestora, elementele componente aflate în interacţiune: rolul fiecărui component; astfel încât reproducerea să aibă un caracter cât mai personal. Dacă au de realizat un puişor sau un coşuleţ, vor căuta să-şi personalizeze lucrarea pictând o creastă mai roşie şi mai bogată, lipind fulgi şi pene viu colorate, presărând pe suport fire de iarbă şi seminţe, cu un gărduţ din beţe de chibrite. Nu e nevoie să folosim caiete speciale care să le limiteze spiritul creator.
Elevii lucrează cu mare plăcere cu hârtia glasată, crebonată,carton, celofan, însuşindu-şi tehnici de lucru: îndoire, lipire pe suport, tăiere, rupere liberă, rupere pe contur, trasare după şablon, decupare după contur, rupere şi mototolire, ţesere cu benzi de hârtie, confecţionare de jucării. Vin cu idei de a-şi completa lucrările în mod original realizând compoziţii deosebite.Exemplu:,,broscuţa”din hârtie au aşezat-o pe un suport, au realizat din scobitori şi plastilină,,papură”, din aţă albastră tocată-,,apa”, din floricele de porumb-,,nuferii”. Pentru expoziţia de ,,Paşte” o compoziţie interesantă a fost
,,Copaci cu flori şi ouă roşii”.Tema a fost realizată în două moduri: una sub formă de colaj aplicat pe o coală albă, fondul a fost pictat cu acuarela iar ouăle cu carioca. A doua lucrare a fost realizată astfel: pe un suport de placaj s-au aşezat pomişori (tulpina din plastilină iar crengile din şârmă, toate invelite în hârtie crebonată. În pomişori au fost puse floricele decupate din hârtie colorată, un cuib cu puişori confecţionaţi din aţă,iar pe crengi s-au atârnat ouă vopsite din plastic.Pe suport s-a presărat iarbă artificială , floricele şi ici colo câte un fluturaş din hârtie glasată. Am folosit tehnica plierii hârtiei pentru realizarea diferitelor lucrări pe care le-am folosit pentru décor şi pavoazarea sălii de clasă: flori , frunze, fluturi, mămăruţe, păsărele. La tema,,Lucrări din fire”, se pot executa din fire de P.N.A. diferite lucrări: cosiţa păpuşii, lanţul simplu, ciucurele, păpuşa, franjurii covorului. Învăţând să facă ciucurele elevii au confecţionat de 1 Martie un şnur pentru mărţişor spre a-l dărui mamei sau un puişor pentru expoziţia de Paşte.Am realizat cu elevii felicitări cu ocazia diferitelor sărbători: de Crăciun, de I Martie, de 8 Martie şi de Paşte .
Modelajul din plastilină reprezintă o plăcere pentru copii. Ei creează tot felul de figurine (fructe, legume, animale, păsări, coşuleţe cu ouă, avioane, maşinuţe, pomişori, personaje din desene,etc.)
Unitatea de învâţare-materiale din natură- presupune o atentă pregătire pentru că elevii trebuie să colecţioneze:frunze, flori, seminţe de tot felul, fulgi, nisip, scoici,etc. elevii fac acest lucru cu mare plăcere, îşi însuşesc uşor tehnici de lipire, ansamblare în compoziţii sau jucării, aranjamente florale, compozitii după natură sau decorative.Activităţile de gospodărie presupun familiarizarea cu prepararea micului dejun, igiena corporală, igiena locuinţei,aspectul vestimentaţiei.Aceste activităţi contribuie într-un grad şi mai sporit asupra dezvoltării gustului estetic, a sensibilităţii şi creativitătii elevilor.Ca forme de organizare am folosit,,jocul de rol”şi,, crearea situaţiilor-problemă” propuse spre soluţionare.Elevii au învâţat cum să aranjeze masa,cum să păstreze ordinea şi curăţenia în cameră, cum să se îngrijască de igiena personală, exersând practic activităţi ce vizează deprinderile urmărite. La sfârşitul fiecărei ore de abitităţi practice realizez o expoziţie cu lucrările elevilor, analizăm împreună fiecare lucrare punând accent pe aspect, creativitate şi originalitate.Expoziţiile organizate în clasă, în şcoală sau în alte împrejurări contribuie la stimularea elevilor care doresc să realizeze lucrări cât mai frumoase,care să fie apreciate şi expuse, la formarea gustului artistic,nu numai al elevilor participanţi, ci şi al celorlalţi elevi ai şcolii şi în general al publicului vizitator.
De-a lungul anilor am constatat că elevii participă cu un vădit interes la realizarea diferitelor lucrări practice, dând frâu liber imaginaţiei, aducând elemente noi, originale, trezindu-le sensibilitatea şi gustul estetic. Este bine să-i învăţăm pe elevi să-şi corecteze şi să-şi evalueze propriile activităţi practice, să-i încurajăm,să-i invităm curent la activităţi inspirate pentru formarea unor deprinderi creative şi a gustului pentru frumos.