FOLCLORUL PE ÎNȚELESUL CELOR MICI

Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un impediment în abordarea temelor legate de folclor, ci, dimpotrivă, un avantaj, căci vom lucra cu nişte minţi şi suflete „nepoluate” încă de alţi factori. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi respectul pentru folclorul românesc. În acest sens, mă preocupă permanent ca bogăţia tradiţiilor româneşti moştenite de la înaintaşi să se păstreze în sufletele şi conştiinţa copiilor mei pentru a le putea transmite mai departe. Organizând activități cu tematică specifică, am deschis o cale spre cunoaşterea obiceiurilor şi datinilor populare cu scopul de a le valorifica încărcătura culturală care creează un arc peste timp, unind generaţii într-o vibraţie emoţională unică, caracteristică sufletului românesc. În acest scop, am urmărit ca, în cadrul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, să le fac cunoscută copiilor frumuseţea portului popular românesc, obiceiurile româneşti, cântecele şi dansurile populare, creaţiile literare populare, meşteşugurile tradiţionale şi nu numai, sădindu-le în suflet sentimentul de mândrie că sunt români.
Primii paşi în dezvoltarea capacităţii de receptare a folclorului autentic le-am făcut cu elevii mei încă din clasa pregătitoare. În primul an de şcoală am vizitat la Bucureşti Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român, familiarizându-i pe cei mici cu arta populară autentică. Concertul special organizat pentru elevi la Filarmonica Paul Constantinescu a cuprins pe lângă vizionarea unor cântece şi jocuri populare din diferite zone ale ţării şi prezentare de costume populare şi instrumente muzicale vechi românești, promovând arta populară şi dezvoltându-le gustul estetic.
Cu ocazia sfintelor sărbători de Crăciun, spectacolul de colinde şi cântece de stea ne-a întors pe toţi în vremurile străvechi când gospodarii aşteptau cu drag cetele de colindători. Copiii au colindat cu drag în costume populare din diferite zone ale ţării, au respectat întocmai tradiţia şi, tocmai de aceea, au fost răsplătiţi cu daruri de gazde. Moş Crăciun nu a lipsit de la întâlnire, ceea ce a făcut ca bucuria copiilor să fie completă şi să asocieze aceste sentimente pozitive cu plăcerea de a colinda, de a participa la teatrul de măşti, de a îmbrăca straiul popular.
În fiecare an, prima adiere a primăverii ne găseşte confecţionând mărţişoare şi citind legende populare care celebrează trezirea la viaţă a naturii. De Paşte participăm în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie la ateliere de încondeiat ouă, prilej cu care elevii află detalii despre obiceiuri şi tradiţii pascale din diferite zone ale ţării. Tot aici au învăţat să confecţioneze opincuţe şi alte obiecte populare, au văzut roata olarului şi războiul de ţesut.
În cadrul Muzeului de Artă Ion Onescu-Quintus participăm în clasele a treia şi a patra la ateliere de confecţionat icoane pe sticlă şi expunem apoi obiectele realizate la şcoală şi la biserica din apropiere.
Cântecul popular reprezintă un element de referinţă în cadrul achiziţiilor dobândite în cadrul orelor de Muzică şi mişcare. Din primele zile de şcoală învăţăm să cântăm şi să dansăm Alunelul, Drag mi-e jocul românesc, Hai la joc! pentru ca, în continuare, să învăţăm și alte cântece inspirate din folclor, atât de îndrăgite de cei mici pentru că sunt vesele şi antrenante.
În cadrul orelor de Joc și mișcare şi în cadrul activităţilor extracurriculare i-am deprins pe copii cu primii paşi de dans popular. Încă din clasa pregătitoare, elevii mei au obţinut locul al doilea la Festivalul salcâmului înflorit de la Bucov cu dansul popular Hai la hora românească.
Pe parcursul excursiilor pe care le-am organizat am vizitat muzee etnografice din diferite zone ale ţării, cetatea ţărănească de la Râşnov, zona Branului, am urmărit demonstrații ale meșterilor populari din zona Horezu.
De 1 Decembrie am sărbătorit Ziua României împreună cu elevi de aceeași vârstă din Republica Moldova, observând asemănarea dintre obiceiurile și tradițiile noastre, portul popular asemănător, frumusețea legendelor, cântecelor și dansurilor populare.
O activitate deosebită care le-a consolidat elevilor cunoştinţele despre folclorul românesc în context european a fost În spiritual educaţiei multiculturale, activitate care a cuprins mai multe etape:
-expoziţie de obiecte populare româneşti;
-vizionarea dansului Căluşarilor intrat în patrimoniul UNESCO;
-participare la şezătoare;
-vizită la Comunitatea Elenă din Ploieşti;
-analizarea costumului tradiţional grecesc;
-învăţarea unui dans popular grecesc;
-citirea unor legende ale Greciei antice;
-moment de reflecţie şi scurt eseu referitor la ceea ce reprezintă folclorul pentru fiinţa naţională a unui popor;
-explicarea devizei Uniunii Europene: Unitate în diversitate.
În clasa a IV-a, participarea la proiectul international iEarn-Folk costumes around the world a prilejuit realizarea unor activități care au cuprins o incursiune în istoria costumului popular, compararea costumelor populare din diferite zone istorice, vizitarea atelierului unui meșter popular, sărbătorirea Zilei Iei prin activități plastice ș.a. Pe de altă parte, vizionarea unor prezentări și videoclipuri despre costumele, obiceiurile și tradițiile altor popoare i-au condus pe copii la ideea că folclorul este important pentru fiecare popor, că fiecare națiune are un specific national și, tocmai de aceea, trebuie să ne respectăm reciproc obiceiurile și tradițiile, să ne mândrim cu comorile din lada de zestre și să le scoatem la iveală cât mai des pentru a promova spiritul național.
Iată cum, treptat, elevii devin conştienţi de importanţa folclorului pentru păstrarea identităţii naţionale, învaţă să preţuiască arta populară, să trăiască cele mai importante evenimente din viaţa lor în ritm de cântec şi dans popular şi să aprecieze şi tradiţiile şi obiceiurile altor popoare.
BIBLIOGRAFIE:
http://www.didactic.ro