Jocuri educaţionale

Cutremur
Unităţi de măsurat lungimea
Matematica Clasa a III-a

Duelul primăverii
Probleme care se rezolvă prin 1-2 operaţii
Matematica Clasa a II-a

Pinguinii
Înmulţiri în concentrul 0-1000
Matematica Clasa a III-a

Facilitarea comunicării cu elevii cu CES

Învăţământ liceal | Geografie

Propus de: Ionela_80 | 16.12.2014 21:43 | Revista cadrelor didactice nr. 3/2014 | 2333 vizualizări

Actul educaţional cu copiii cu CES implică noi modalităţi de
proiectare şi desfăşurare în relaţie directă cu
posibilităţile reale ale acestor copii de a înţelege şi de a
valorifica conţinutul învăţăturii, cât şi cu nevoile lor.

Facilitarea comunicării cu elevii cu CES

Profesor Bucăloiu Ionela, Liceul Tehnologic „Spiru Haret”
Târgovişte, judeţul Dâmboviţa

Specificitatea elevului cu CES constă în faptul că "integrarea
socială a deficitului mintal şi modul său propriu de reacţie
sunt în funcţie de tipul şi severitatea handicapului şi de modul
în care se percepe şi îşi trăieşte propria existenţă în
termeni de imagine de sine" şi prin comparaţia permanentă cu
ceilalţi deficienţi, dintre care unii pot avea un handicap mult
mai grav.
Interacţiunile dintre elevii cu CES, determinate de atitudini,
sentimente şi reprezentări specifice, au efecte pozitive şi
negative asupra activităţii şcolare şi a integrării lor
sociale.
Principalele relaţii interpersonale care se stabilesc între elevii
cu CES sunt: relaţii de intercunoaştere, relaţii de comunicare,
relaţii socio-afective, relaţii de influenţare.
Dintre toate aceste relaţii o însemnătate aparte deţine relaţia
de comunicare pentru că pe suportul ei se construiesc şi se
dezvoltă toate celelalte relaţii şi se desfăşoară actul
didactic sau se rezolvă problemele care apar.
Relaţiile de intercomunicare care se stabilesc între elevii cu CES
au o puternică influenţă afectivă, preferinţele sau
respingerile între copii manifestându-se şi în timpul
rezolvării unei sarcini trasate de profesor. Oricum, un lucru este
cert, comunicarea între elevii cu CES este foarte anevoioasă. De
aceea, profesorul trebuie să utilizeze diferite strategii, metode
pentru a facilita comunicarea, pentru a diminua limbajul şi
distorsiunile în comunicare.
Principalele metode şi tehnici pentru facilitarea şi dezvoltarea
comunicării între elevii cu CES sunt: exerciţiile de spargere a
gheţii, tehnica "adevărat şi fals" sau tehnica "obiecte găsite".

De exemplu:
1) exerciţiile de spargere a gheţii au drept scop diminuarea
barierelor în comunicare şi instalarea unui climat de lucru
relaxant (Daţi-mi voie să mă prezint, jocul "Recunoaşte-mă")
2) tehnica "adevărat şi fals" are drept scop facilitarea
comunicării şi creşterea nivelului de cunoaştere reciprocă a
elevilor
3) tehnica "obiecte găsite" e o tehnică producătoare de energie
şi amuzament care permite dezvoltarea capacităţii de exprimare
şi argumentare, dar şi realizarea unor dialoguri cu colegii,
astfel încât elevii să se simtă confortabil şi să nu refuze
comunicarea.
Toate aceste metode prezentate sunt metode de interacţionare
educaţională şi au drept efect optimizarea comunicării cu elevii
cu CES, aceasta constituind suportul pe care se sprijină, atât
actul învăţării, cât şi antrenarea şi integrarea şcolară
şi socială a acestor copii. De aceea, concentrarea profesorului pe
problemele facilitării şi optimizării comunicării între elevii
cu CES constituie o prioritate a demersului didactic.
Copiii cu CES au nevoie de activităţi de predare-învăţare
diferenţiată, individualizată, iar pentru cei care au probleme
asemănătoare e bine ca ei să înveţe împreună, pentru că aşa
pot beneficia de sprijinul unor cadre specializate.
Cerinţele educative speciale (CES) reprezintă necesităţi
educaţionale suplimentare, în raport cu obiectivele generale ale
educaţiei, particularizate în funcţie de dizabilităţile
constatate la astfel de copii (deficienţe mentale, fizice,
senzoriale, tulburări socio-afective sau de comportament, autism,
dificultăţi de învăţare).
Concret, la clasă, profesorul trebuie să acorde o importanţă
sporită acestor copii şi să particularizeze conţinutul programei
şcolare, astfel încât sarcinile de lucru trasate elevilor să fie
corect formulate, accesibile, iar potenţialul fiecărui elev să
fie valorificat la maxim.
Şcoala inclusivă are menirea de a răspunde la necesităţile
copiilor cu CES, de a armonia diferenţele de învăţare, de a
facilita înţelegerea socială şi de a asigura o educaţie
permanentă pentru toţi.
Actul educaţional cu copiii cu CES implică noi modalităţi de
proiectare şi desfăşurare în relaţie directă cu
posibilităţile reale ale acestor copii de a înţelege şi de a
valorifica conţinutul învăţăturii, cât şi cu nevoile lor de
recunoaştere, relaţionare şi înţelegere şcolară şi ulterior
socială. Copilul cu CES nu-şi poate valorifica, la maxim,
potenţialul de care dispune, de aici acel sentiment de
inferioritate şi de aici importanţa relaţiei de comunicare.
Pentru exemplificare prezint un Plan educaţional individual
elaborat la disciplina Geografie pentru integrarea si obţinerea
unor rezultate şcolare mai bune a u unui elev cu CES.

Plan educațional individual pentru copiii cu CES

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic "Spiru Haret",
Târgovişte
Profesor: Bucăloiu Ionela
Numele elevului:
Clasa a XII-a ;
Data începerii PEI: 06.10.2013; Data revizuirii PEI:04.05.2014;

Principalele categorii de cerințe abordate Puncte forte care pot
fi folosite
Elevul are o rezistenţă fizică scăzută și un ritm lent în
gândire și mișcări; elevul înţelege greu ce i se cere, se
demoralizează ușor în caz de eșec, fiind încadrat în grad de
handicap accentuat.
V. dorește să se integreze în colectivul clasei și să obţină
rezultate bune la Geografie.

Competenţe și rezultate așteptate Strategii de sprijin Cine va
asigura sprijinul Rezultat anticipat
-identificarea caracteristicilor climatelor Europei folosind drept
suport texte scrise și imagini reprezentative;

-identificarea condiţiilor optime pentru învăţarea eficientă;

-profesorul de Geografie va supraveghea crearea unui grup-suport,
format din acei elevi care sunt dispuși să-l sprijine pe V. și
să-i explice pe înţelesul lui ce are de făcut;

-profesorul va remarca de fiecare dată succesele lui V.,
recompensându-l verbal, gestual, ajutându-l să se exprime;
Părinţii îl vor lăsa pe V. să lucreze în ritmul propriu,
apreciindu-l la finalul activităţii ; profesorul de Geografie
acordă sprijin pentru rezolvarea sarcinii de lucru trasate, iar
colegii îl vor încuraja pe V. să folosească tehnici simple de
identificare a caracteristicilor climatelor Europei folosind drept
suport texte scrise și imagini reprezentative;
- profesorul de Geografie va colabora cu profesorul-diriginte și cu
profesorii clasei;
Părinţii îi vor crea lui Valentin condiţiile optime pentru o
învăţare eficientă;
V. identifică caracteristicile climatelor Europei folosind drept
suport texte scrise și imagini reprezentative, iar performanţele
lui la Geografie s-au îmbunătăţit;

-V. reușește să rezolve sarcina de lucru dată, fapt care
contribuie la sporirea încrederii în forţele proprii;
Semnătura profesorului Semnătura dirigintelui Semnătura
părintelui Semnătura elevului

Bibliografie:

• Stoica, Marin, "Pedagogie şi psihologie", Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2002.
• Portofoliul personal

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 111 evenimente

«MAI 2019»
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Ziua Apei

Propus de: iuiu_flori

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre utilitatea evaluărilor naționale la clasele a II-a și a IV-a?

758 voturi | 18 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: 8101961 Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!