EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN EDUCAȚIA TIMPURIE

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PRIVIND ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN EDUCAȚIA TIMPURIE
Prof.învățământ preșcolar: Podeanu Gena
Grădinița cu P.P. Nr.20, Drobeta Turnu Severin, Mehedinți

" Lăsăți copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se însele. Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile."
Pestalozzi
Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învățăm pe copii să învingă dificultățile prin intervențîi reale, posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-și exerseze capacitatea de a opta și de a decide.
Și ce alt loc mai potrivit decât GRĂDINIŢA putem găsi pentru îndeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de forfota și apăsarea cotidianului, copilul întră într-un mediu cald, protector și stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui unei cărți cu poveșți în care literatură, muzică, artele plastice, natură, mișcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între ele și, implicit, cu copilul.
Programa activităților instructiv-educative în grădiniță de copii prefigurează două mari tendințe de schimbare în interiorul sistemului preșcolar, în acord cu prevederile programului educațional care pornește de la ideea necesitățîi îmbunătățirii calitățîi educației la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde exigențelor copilului preșcolar de astăzi. Tendințele vizează crearea unui mediu educațional adecvat, în vederea stimulării continue a învățării spontane a copilului și pentru introducerea acestuia în ambianța culturală a spațiului căruia îi aparține.
Modele de integrare curriculară
Literatură de specialitate oferă o serie de modele de organizare și monitorizare a curriculum-ului integrat.
a) Modelul integrării ramificate- elementul central al acestui model este tema studiată, iar detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevăzute în programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experiențele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuală, afectivă, socială, fizică. Având în vedere finalitățile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege conținuturile ce se înscriu în sfera temei centrale și care pot contribui la atingerea finalităților.
b) Modelul integrării liniare (modelul hibridarii); în acest nivel, integrarea curriculară se face în jurul unei finalități de transfer, de tipul "dezvoltarea comportamentului social". Prin complexitatea lor și prin specificul integrat, aceste finalități se pot constitui că (sub)domenii independente. Acest model al proiectării este aplicabil pentru finalitățile urmărite pentru perioade mai indelulgate de timp și este foarte potrivit pentru proiectarea intervenției educaționale diferențiate și individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.
c) Modelul integrării secvențiale: în acest model, cunoștințele de aceeași sfera ideatică sunt predate în proximitate temporală:deși adordarea lor se face distinct, propunatorul facilitează transferul achizițiilor învățate de la un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, întrebările, sarcinile de lucru formulate. Proiectarea pe teme, o cerință de actualitate în învățământul preșcolar românesc, ilustrează cel mai adesea acest model de integrare curriculară.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model constă în studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexă, precum înțelegera conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relația timp-transformare etc., analiză structurilor și compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline opționale utilizând o limba străînă:educarea caracterului, conținutul fiind parcurs în limba engleză.
e) Modelul integrării în rețea. Este soluția de integrare pe care o preopune metodă proiectelor de investigare-acțiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii optează pentru o rețea de teme și resurse de studiu corelate cu tema centrală. Domeniul central și cele corelate ale proiectului sunt ele însele teme transdisciplinare și vor fi abordate că atare. Neajunsul acestui model este faptul că aplicarea lui poate crea riscul multiplicării tematicii proiectului peste posibilitățile de monitorizare a rezolvării ei. Proiectarea după modelul integrării în rețea impune cel puțîn două nivele de planificare: constituirea unei hărți tematice în care, pornindu-se de la tema centrală, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse și desfășurarea pe categorii și tipuri de activități a conținuturilor ce vor rezolva tema proiectului.
f) Modelul polarizării: implică stabilirea unui nou domeniu de cunoaștere (eventual opțional) în jurul căruia, pentru realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu în acest sens îl poate constitui tema "Vremea poveștilor" în care dezvoltarea deprinderilor de comuncare și alte finalități se îndeplinesc prin exploatarea conținutului poveștilor din perspectiva mai multor categorii de activități prevăzute în planul de învățământ.
Sugestii de planificare a activităților instructiv-educative
Procesul instructiv-educativ desfășurat în grădiniță permite fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activități educative cu caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor.Se impune, așadar că procesul educațional să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe copii în vederea asimilării informațiilo. Educatoarea, managerul întregului proces didactic, are libertatea de a alege - singură ori în echipa, tipul de abordare a activităților cu preșcolarii, în funcție de strategiile pe care le stăpânește.În activitățile integrate accentul va cădea pe acțiunile de grup și nu pe cele cu întreagă clasa, în care o idee transcede granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în funcție de nouă perspectiva, respectând tema de interes.
Activitățile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de învățământ, orarului aferent nivelului de vârstă, susținute de experiență cadrului didactic. Educatoarea organizează și desfășoară activități integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activități pot fi desfășurate integrat după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întâlnirea de grup, inițiată în fiecare zi și care se poate realiza sub formă unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezența unui animal, o întâmplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie.
Scenariul educatoarei îi orenteaza pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învățare și a materialelor. Varietatea acestora încurajează copii să manifeste, să observe, să gândească, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicțîi.Copiii își asumă responsabilități și roluri în mocrogrupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, inițiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialișți etc. Tematică acestora este aleasă încât prin activitățile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenția echipei de educatoare se află în permanent, întreagă paleta de activități ( la alegere, comune, jocuri și activități de după - amiază) și modalități de organizare a acestora.
Sugestiile prezentate sunt orientative și lasă loc imaginației colegelor educatoare, pentru a-și organiza propiile activități integrate, în funcție de grupa pe care o conduc și temele abordate.
Ofer în continuare o exemplificare:
Tema săptămânii: Natură
Subtemă: Aspecte de iarnă
Luni :
Activități alese: a) Biblioteca: " Citim imagini cu aspecte de iarnă"
b) Știință: "Sortam și decupăm imagini pentru calendarul naturii"
c) Construcțîi: (cu pioneze) " Omul de zăpadă"
Activități obligatorii: a) Cunoașterea mediului: lectură după imagini " A sosit iarnă"
b) Activitate muzicală " Ține baba iarnă sfat" de L. Comes
Activități alese: Educație rutieră " Unde ne jucăm/ ne dăm cu săniuță? " Jocuri în aer liber: " Oameni de zaopada"
Marți :
Activități alese: a) Biblioteca: " Cum este vremea" - convorbire
b) Joc de rol: " De-a gospodinele"
c) joc de masă: " Ce se potrivește iarnă"
Activități obligatorii: a) Activitate matematică - joc didactic "6 nasturi pentru omul de zăpadă"(predare-învățare)
b) Educație pentru societate: poveste creată de copii: " Fapte bune, fapte rele"
Activități alese: jocuri în aer liber "Urme în zăpadă"
Miercuri:
Activități alese: a) Biblioteca: " Formulăm propozițîi despre iarnă"
b) Artă: "Crenguțe de brad cu promoroacă"
c) Construcțîi: " Crenguțe de brad" (din bețișoare)
Activități obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea educatoarei " Baba iarnă face pozne" de Bogdanov
b) Educație fizică: învățarea mersului în echilibru între două linii trasate pe sol. Joc " Trecem puntea"
Activități alese: educație pentru sănătate: "Cum ne îngrijim sănătatea în anotimpul iarnă"
Joc senzorial " Rece - cald"
Joi:
Activități alese: a) Biblioteca: repetăm poezii despre iarnă
b) Știință: "Cum se formează pârtia de schi, patinoarul"
c) Joc de rol: " De-a doctorul"
Activități obligatorii: a) Activitate matematică: compunerea și descompunerea nr. 6 (exercițiu cu mat. individual).
b) activitate practică: tăiere "Fulgi de nea"
Activități alese: concurs de ghicitori
Vineri:
Activități alese: a) Biblioteca: "Găsește cuvântul potrivit"
b) Artă:modelaj - "Oameni de zăpadă"
c) Joc de creație: " În lumea poveștilor"
Activități obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea copiilor " baba iarnă face pozne"
b) Activitate artistico - plastică: pictură "Peisaj de iarnă"
Activități alese: jocuri de mișcare alese de copii
Activitate gospodărească: " Ordine la jucării"
Bibliografie:
***Programa activităților instructiv-educative din grădiniță;
Ministerul educației și cercetării "Metodă proiectelor la vârstele timpurii" ;Ed. Miniped. Buc2002
Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4/2003
Revista Învățământului Preșcolar nr.1-2/2004