Evaluarea în contextul educației remediale la matematică

Evaluarea
în contextul educației remediale
la matematică

Profesor: BOROȘ AURICA VIUȚA
Disciplina:Matematică-Fizică
Școala Gimnazială ”DACIA” Oradea, Bihor

Motto: „… în livadă ne place să avem copaci care rodesc mai
devreme sau mai târziu [...] toate aceste roade sunt bune, nici
unul nu este de aruncat. De ce să nu acceptăm în şcoli, minţi
mai agere sau mai încete? De ce nu i-am ajuta? Pierdem timp dar
câştigăm satisfacţie şi respect... ”

(Comenius)

Educația remedială la matematică are ca obiectiv stimularea
finalizării învățământului obligatoriu, reducerea abandonului
școlar şi creșterea ratei succesului școlar atât la clasă cât
și la examenele naționale. Organizarea unui program de remediere
are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv
schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un
moment dat dificultăţi de învăţare. În orele de educație
remedială la matematică, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea
asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi
ameliorare a dificultăţilor în învăţare.
Pentru ca aceste activități de educație remedială la matematică
să fie eficace se urmăresc mai multe aspecte: diversitatea,
accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat; cadrul
ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea
locaţiei de lucru; aplicarea unor strategii de învăţare prin
cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale; percepţia şi
feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării
activităţilor de remediere; implicarea profesorului
diriginte/învățător și a psihologului școlar în buna
desfăşurare a activităţii de educaţie remedială.
Înainte de întocmirea unui plan remedial este necesar să se
realizeze o evaluare iniţială şi stabilirea nivelului de
achiziţii pentru fiecare domeniu de intervenţie vizat (evaluarea
abilităţilor cognitive, delimitarea precisă a gradului de
remediere etc.) urmând apoi proiectarea și realizarea programului
periodic de educaţie remedială şi asistența educațională în
funcție de particularităţile şi nevoile elevului. Întocmirea
programului de remediere se va face pe grupe de remediere și se vor
stabili prioritățile de acţiune în vederea obţinerii unui
progres. Se va realiza un program de intervenţie personalizat
pentru fiecare arie deficitară a beneficiarului și se vor alege
cele mai adecvate metode şi strategii, dar și materialele
necesare Va urma monitorizarea evoluţiei școlare a beneficiarilor
adică evaluarea intervenției. Proiectarea programului de remediere
se va face în funcţie de rezultatele furnizate de evaluare.
Evaluarea inițială are loc la începutul unui program de
instruire (începutul unui ciclu curricular, al unui ciclu școlar,
al unui an școlar sau semestru, al unei unități de învățare)
și are funcție diagnostică, scopul fiind cunoașterea stadiului
inițial de la care se pleacă în abordarea secvențelor de
instruire, dar și o funcție prognostică, prin proiectarea
eficientă, realistă, a conținuturilor noii materii.
Pentru realizarea evaluării la începutul unui ciclu școlar
profesorul stabilește ce competențe specifice dorește să
evalueze și alege acele conținuturi pe care le consideră
relevante. Orice tip de achiziție școlară este condiționată de
fondul de cunoștințe, deprinderi și aptitudini dobândite
anterior.
Principalele tipuri de teste folosite în predarea matematicii
sunt testele cu itemi subiectivi sau cu răspuns deschis. Ele
verifică abilități de învățare de nivel înalt. Pentru
abilitățile de învățare de nivel scăzut sunt foarte utile
testele cu itemi obiectivi sau semiobiectivi.
O metodă utilă prin care elevii învață să se autoevalueze
dar și descoperă puncte cheie ale unei sarcini de rezolvat este
simularea evaluării. Autoevaluarea, interevaluarea și simularea
evaluării pot dubla nivelul de realizare al elevilor deoarece
ajută elevii să-și clarice scopurile, criteriile de evaluare,
baremele; oferă informatii de tipul medalie-misiune; judecând
propria activitate și pe cea a colegilor înțeleg mai bine
materia; descoperă moduri diferite de a realiza sarcina de lucru;
învață să atribuie succesul unei munci bine făcute și mai
puțin talentului înnăscut; dezvoltă spiritul de responsabilitate
și cel autocritic; oferă timp suplimentar profesorului.
Datorită faptului că suntem diferiți, modul în care
învățăm este diferit. Elevii preferă experiențele de
învățare în care sunt activ implicați, astfel ei vor obține
rezultate mai bune și vor avea succes la școala. Ei învață mai
repede atunci când noile achiziții sunt utile și practicate în
viața de zi cu zi, precum și în viitor. Elevii care își cunosc
stilul de învățare sunt mai angajați în procesul de
învățare, au încredere în ei, se simt mai independenți.
Ultimele cercetări asupra creierului afirmă că atunci când
modalitațile de învățare sunt adaptate rezultatelor obținute la
analiza sau testarea stilurilor de învățare, elevii vor reține
cu mai puțin efort și vor fi capabili să realizeze creșterea
performanțelor școlare în mai puțin de două săptămâni.
Elevii preferă să învețe în diferite moduri: unora le place sa
studieze singuri, sa acționeze în grup, altora să stea liniștiti
deoparte și să-i observe pe alții. Multe persoane învață în
moduri diferite față de ceilalți în funcție de clasa socială,
educație, vârstă, naționalitate, rasă, cultură, religie.
Educația remedială la matematică trebuie să țina seama de
nevoile educative ale fiecarui elev și anume, pe lângă asimilarea
noțiunilor matematice de bază și calculul matematic, este
necesară formarea la elevi a unei imagini de sine pozitive,
implicarea eficientă în toate activitatile unde participă
ceilalti elevi, realizarea unui sprijin personalizat.
Metodele şi strategiile aplicate trebuie să țină seama de
vârsta lor, de plăcerea de a comunica şi de a se mișca, de
aceea ele trebuie să fie bazate pe joc, mișcare, interacțiune cu
ceilalți colegi şi discuții care par libere, dar care să fie
corect îndrumate de profesor pentru a-și atinge obiectivul în
acea activitate.
Elevii care participă la astfel de programe de educație
remedială pot fi învățați să-şi aprecieze succesele ca
rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacități şi să
evite să pună succesele lor pe seama norocului, a întâmplării
ori facilității situației. Ei trebuie să fie învățați să
atribuie eșecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea
sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort
insuficient).Copii trebuie să fie învățați să gândească
pozitiv atunci când se află în fața unei activități dificile
(“Este greu, dar sunt capabil să reusesc!”) și să nu se
judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci când greșesc.
Profesorul care realizează un plan remedial trebuie să aibă
mentalitatea unui medic care identifică simptomele și oferă cu
dragoste și grijă un tratament specific elevului său.
În vederea identificării aspectelor care trebuie remediate la
matematică se vor parcurge următoarele etape:
EVALUAREA : Se realizează un test la matematică plecând de la
matricea de specificații pentru fiecare clasă, în funcție de
programa școlară /Se administrează testul de matematică la clasa
pentru care a fost propus/Se corectează după barem și se
realizează un borderou de notare
DIAGNOZA:Se rearanjează itemii în borderou pe niveluri
cognitive/Se înlocuiește punctajul cu ”+” dacă se consideră
că elevul a rezolvat suficient și cu ”_” în caz contrar
STABILIREA CAUZELOR:Se va încerca pentru fiecare
grupă/clasă/elev în parte să se identifice cauzele care au dus
la acumularea lacunelor la matematică. De exemplu, în momentul de
față pandemia de Coronavirus a dus la rămânerea în urmă cu
materia la anumite clase, unii elevi nu au participat la orele
online din lipsă de dispozitive ( laptop, calculator, tabletă,
telefon etc) sau uneori lipsa conexiunii la internet.
STABILIREA POSIBILELOR REMEDIERI : Stabilirea posibilelor remedieri
se pot face pe linii - la nivel de lelev și/sau grup, sau pe
coloane-la nivel de clasă.
Pe baza rezultatelor elevilor, organizate pe itemi pe niveluri
cognitive, se pot stabili noi activități de învățare acolo unde
este cazul.
Activitățile de remediere la matematică pot fi realizate:
- ca modalitate de intervenție pe termen lung, pentru recuperarea
unor lipsuri și îmbunătățirea eficienței activității de
predare-învățare-evaluare, cu impact asupra îmbunătățirii
competențelor elevilor la matematică, în special dacă
intervenția începe la clasele a V-a sau a VI-a
- ca modalitate de intervenție pe termen scurt, în vederea
pregătirii la matematică și participării la examenul de Evaluare
Națională, având ca rezultat creșterea șanselor elevilor de a
promova acest examen, dacă intervenția se realizează la elevii
claselor a VIII -a. În acest caz, intervenția presupune antrenarea
elevilor pe baza programelor de Evaluare Națională la matematică
și familiarizarea acestora cu subiectele specifice de Evaluare
Națională
Pentru elevii care au nevoie de un suport minimal la matematică,
activitatea remedială poate fi realizată în timpul orelor de
curs, prin metode didactice variate, prin sprijin acordat de
profesorul-tutore sau de tutorele-coleg, prin organizarea
învățării în grupe mici.
Pentru cei care au decalaje mari la matematică, între ceea ce
știu și ceea ce se așteaptă să știe, activitățile remediale
se pot desfășura în grupe mici, prin programe organizate special,
continuând învățarea/suplimentând timpul alocat activităților
de învățare prin sprijin acordat de profesorul-tutore și tutori
din rândul colegilor.
Atunci când elevii nu reușesc să învețe, nu au nevoie de
„mai mult”, ci de altceva. Este, așadar, de dorit ca profesorii
să fie pregătiți să acționeze pentru ca elevii care au nevoie
de remediere să simtă că aparțin unei comunități școlare, să
fie convinși că pot avea succes, să înțeleagă scopul pentru
care învață și, nu în ultimul rând, să creadă în
capacitatea lor de a reuși împreună cu colegii și profesorii
lor.
Este important ca elevii să fie ajutați să perceapă activitatea
remedială ca oportunitate, ca șansă, nu ca o stigmatizare sau
etichetare sau ca pe o încărcare suplimentară a programului.
Este benefic ca remedierea să fie realizată ca o activitate în
parteneriat între elevii care necesită program remedial,
colegii-tutori, profesorii-tutori, consilierii școlari, întreaga
echipă managerială și părinți. Acționând în echipă,
activitățile remediale ar putea spori calitatea învățării, cu
impact asupra rezultatelor școlare și a rezultatelor la examenul
de bacalaureat.
Pentru realizarea învățării remediale, este necesar ca
profesorii să depășească aspectul formal și să personalizeze
proiectarea, organizarea și evaluarea învățării.
Un exemplu de plan remedial este adresat elevilor cu note
cuprinse între 1.00 și 4.99 la testul inițial, dar și celor cu
nevoi speciale:elevi cu CES, absenteism, tulburări de comportament
sau alte probleme de dezadaptare școlară.
Deoarece este nevoie de o adaptare a procesului instructiv
educativ la posibilităţile intelectuale ale elevului, la ritmul
şi stilul lui de învăţare, se întocmește un plan cu scopul de
a remedia situaţia la învăţătură a elevilor foarte slabi la
matematică.
BIBLIOGRAFIE

• Paralescu Sebastian, Işfan Ion, Gîrdu Constantin Cristinel,
Elena Ion (coordonatori), Ghid pentru educație remedială, Editura
Măiastra, Târgu Jiu, 2012
• https://ro.scribd.com/doc/177555832/Plan-Remedial-Dintr-o-Privire

• Ghid de evaluare la Matematica, Ministerul Educatiei Nationale,
SNEE, Trithemius Media, Bucuresti, 1999