Şcoala cu
bune practici

45 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Efortul populației în timpul Bombardamentelor aeriene Asupra județului Prahova, în anul 1944

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: elenapad | 17.09.2019 04:45 | Revista cadrelor didactice nr. 63/2020 | 292 vizualizări

Am prezentat pe scurt eforturile populației prahovene în timpul bombardamenelor din anul 1944 . Acesta a fost unul dintre cele mai afectate județe din România, în al doilea război mondial.

Bombardamentele aeriene desfășurate în Ploiești, în 1944, au fost :
-Perioada 1 august 1943- 9 iulie 1944 : 657 răniți și 817 morți, în total 1747 victime ;
-Perioada 1 august 1943 – 1 august 1944: 306 răniți și 1359 morți, în total 1665 victime;
-La 15 mai 1944, în urma bombardamentelor din 5,15,24 aprilie și 5 mai 1944: 486 răniți și 619 morți, în total 1105 victime ;
-După bombardamentele din 5 IV, 15 IV, 24 IV, 5 V, 18 V, 31 V, 6 VI 1944 : 604 răniți și 665 morți, în total 1269 victime ;
Dărămături : 1537 (totale); 1565 (parțiale); 3556 (avariate);
Incendii: 357 ( totale ) și 76 (parțiale);
Bombe incendiare : 500 (explodate); 103 (neexplodate); 103 (ridicate);
Bombe explozive : 9470 (explodate); 267 (neexplodate); 231 (ridicate)
La 24 mai 1944, Consiliul Interministerial a decis pentru lucrările de interes general militar crearea unităților Apărare Pasivă și dotarea lor. Fondurile necesare au fost date din creditul de război .
Fondul pentru răscumpărarea prestației Apărării Pasive trecea la Ministerul Afacerilor Interne și era întrebuințat pentru lucrările de interes local , instalații de alarmare, șanțuri, adăpost etc .
Fondul pentru sinistrați trebuia întrebuințat la cheltuielile de ridicare a dărămăturilor , ajutatra sinistraților, reparații urgente ale autorităților locale împreună cu Consiliul de Patronaj .
Ministerul Finanțelor a întocmit un proiect de lege pentru punerea la dispoziție a sumelor necesare Consiliului de Patronaj, în vederea stocării de alimente și îmbrăcăminte destinate sinistraților .
Comandamentul Apărării Pasive a întocmit pentru adăposturi tip ce urmau a se constitui pentru lucrătorii din industrii, pe cheltuiala intreprinderilor respective iar pentru lucrătorii C.F.R, din fondurile sale proprii; Pentru populație pe cheltuiala primăriilor .
Suma necesară acordată de Minister pentru construirea a 16 adăposturi tunel – 40.000.000 lei ; suma necesară pentru acoperirea a 125 adăposturi colective – 5.500.000 lei . Total 45.500.000 lei .
În afara sumei de mai sus, pentru definitivarea adăposturilor, tranșee executate în mediul rural la școli, biserici, primării, spitale, dispensare și parte din gospodării în lungime totală de 11000 metrii liniari , socotit la 88.000.000 lei; Total general : 133.500.000 lei .
Președenția Consiliului de Miniștrii a hotărât la 27 mai 1944 : în zone îndepărtate față de centrele vizate de atacurile aeriene inamice autoritățile au produs uneori panică în rândul populației fugind pe câmp sau în păduri la auzul avioanelor și au antrenat astfel și populația .
Pentru a se evita intrarea în panică a populației satelor, în caz de bombardament aerian, un ofițer a propus următoarele : toate autoritățile și țăranii să stea în case la adăpost de eventualele gloanțe sau shije provenite din luptele aeriene , dar cei de la câmp să își continuie munca atâta timp cât nu au văzut avioane zburând jos, sau să doarmă ori să să adăpostească până la trecerea avioanelor cu zboruri joase ; în sate sau tabere unde se găseau refugiați sau evacuați să se instituie un comandament militar compus din cel mai vechi ofițer pensionar și ajutat de alții care asigurau ordinea și disciplina în rîndurile refugiaților și evacuaților .
Mareșalul a aprobat instituirea unui Comandament militar la sate și dacă era necesar să se aplice această propunere.
Prefectul a respins ordinul Mareșalului cu privire la comandamentele militare de la sate, în 8 iunie 1944.
S-a înființat Comisii de Constatare provizorii în municipii, comune urbane și rurale . Aceste comisii au luat ființă: I. în municipii și comune urbane câte o comisie pentru fiecare circumscripție de poliție (în municipii) și pentru cartiere sau regiuni (în comunele urbane). II. Pentru comunele rurale și sate câte o comisie de constatare provizorie a sinistraților afectați de bombardamente .
Comisiile au fost instituite în municipii de Prefecți , de poliție și comandanții militari ; în comnele urbane de comandanții de garnizoană și poliție respectiv în comnele rurale de către Pretori și Primari .
În afară de Comisiile de Constatare, Decretul – Lege mai prevedea instituirea unor delegați de constare având contribuțiile prevăzute la art. 9.
Ei erau în număr de 2 -5, pentru fiecare stradă în municipii și comunele urbane și pentru fiecare sat, în comunele rurale .
De preferință puteau fi numiț : ingineri, magistrați , avocați, membrii Corpului Didactic și Preotese sau pensionari de stat, în comunele urbane ; învățători și preoți în comunele rurale .
Numirea lor s-a făcut de circumscripțiile politice sau Preturi respectiv la cerere sau din oficiu .
Delegații de Constatare au intrat în compunerea Comisiilor de Constatare prevăzute la alineatele I,II, de mai sus , care aveau competență determinată prin art. II al Decretului Lege .
În executarea imperativului legal, conținut în Decretul – Lege din 3 mai 1944, s-au luat măsuri pentru numirea indirectă a delegațiilor în comisiile de constatare în toate localitățile supuse bombardamentelor și preventiv pentru celelalte localități .
Procedura numirilor și atribuțiile acestor organe de constatare, expuse și în acest ordin circular s-ar găsi în dispozițiile art. 6-15, ale Decretului Lege din 3 mai 1944 .
La Ordinul Telefonic al Ministerului Afacerilor Interne, primit pe 28 iulie 1944, la ora 16,15, prin care s-a cerut un raport al pagubelor suferite prin bombardamente de la începutul războiului până la aceea dată . Prefectura a raportat următoarele : Clădirea Prefecturii Prahova – pagube de 20.000.000 lei ; Clădirea Serviciului Tehnic – pagube de 30.000.000 lei ;Localul Secției Tehnice Câmpina – pagube de 2.000.000 lei ; Localul Primăriei, comuna Corlătești – pagube de 500.000 lei ; Localul Primăriei, comuna Poiana Câmpina – pagube de 500.000 lei ;
Drumuri : șoseaua Bucov – Scăeni pagube de 5.000.000 lei și șoseaua Berceni – Corlătești pagube de 10.000.000 lei .
În anul 1944, Prahova a fost martoră a numeroase bombardamente aeriene care au făcut pagube însemnate în Ploiești și județul Prahova.

Bibliografie :
1.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, fond Prefectura Prahova, dosar 90/1944.
2.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, fond Prefectura Prahova, dosar 85/1944.
3.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, fond Prefectura Prahova, dosar 86/1944.
4.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, fond Prefectura Prahova, dosar 87/1944.
5.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, fond Prefectura Prahova, dosar 88/1944.
6.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, fond Primăria Ploiești, dosar 209/1945.
7.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/aprilie-1944-moartea-vine-din-cer-bombardamentele-aliate-asupra-romaniei . (poze)

Prof. Elena PĂDURARU

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 51 evenimente

«APRILIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre introducerea camerelor de supraveghere în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și al elevilor? Comentați!

321 voturi | 7 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN