DE ZIUA EDUCAȚIEI, O ALTFEL DE EDUCAȚIE

DE ZIUA EDUCAȚIEI, O ALTFEL DE EDUCAȚIE

Prof. Măgureanu Simona
Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”, Tg-Jiu

Am constatat că adolescenţii cu care am intrat în contact sunt lipsiţi de spirit civic, acest fapt fiind asociat indiferenţei faţă de elementele ce alcătuiesc identitatea naţională: istorie, limbă şi cultură. Nu consider istoria ,,cea mai frumoasă povesteˮ, ci un discurs axat asupra evoluţiei umanităţii (conştientizare şi interpretare a trecutului pentru a înţelege prezentul, proces esenţial în anticiparea viitorului), iar cunoaşterea istoriei naţionale reprezintă o condiţie necesară apariţiei conştiinţei civice. Societatea românească contemporană poate fi pusă sub semnul ,,formelor fără fondˮ maioresciene, iar tarele naţionale (apatia, vocaţia supunerii formale, autovictimizarea, dispreţ faţă de adevăratele valori, comedia politicii) sunt transmise de la o generaţie la alta prin intermediul şcolii, sistem instituţionalizat definit printr-un mod eronat de selecţie a valorilor – am în vedere cazurile de fraudă la examenele naţionale şi formalismul .
Românii nu sunt mai puţin instruiţi decât occidentalii, sunt mai puţin educaţi (procesul de educaţie presupune asumarea unui sistem de reguli: de la regulile elementare de comportare în familie şi în societate până la o minimă conştiinţă civică). Absenţa comportamentului civic este uluitoare la român, acestuia nu-i pasă de celălalt şi, dacă uneori se mai întâmplă să-i pese, de comunitate chiar nu-i pasă deloc. Modul în care se aruncă gunoaiele peste tot este un exemplu în acest sens. România este o ţară fragmentată, care nu reuşeşte să-şi identifice profilul şi să-şi afirme identitatea naţională.
Prezentul fiind asociat degradării, ne rămâne să scrutăm trecutul într-un mod obiectiv, impersonal pentru a resuscita conştiinţa istorică şi spiritul civic. Am considerat că o vizită la muzeu este un prim pas necesar în schimbarea mentalităţii adolescentului contemporan, care îşi pune existenţa sub semnul lui acum, uitând că acesta devine atunci.

În concluzie, de ziua Educației, am pornit voioși către Muzeul Județean Gorj
pentru a ne readuce aminte de unde ne tragem și ce tradiții suntem datori sa ducem mai departe.
Elevii care au participat la acest proiect sunt în clasa a IX-a B, respectiv a X-a A, aflaţi în plin proces de maturizare şi afirmare a propriei personalităţi. Vizitele culturale nu fac parte din viaţa cotidiană a adolescentului român, de obicei cultura este domeniul exclusiv al elitei intelectuale, fapt ce adânceşte prăpastia dintre intelectuali şi mase, care de-a lungul istoriei a determinat conflicte ce şi-au pus amprenta asupra vieţii întregii comunităţi (comunismul).
În timpul activităţii, elevii au avut o conduită civilizată, au interacţionat cu cel care i-a călăuzit prin sălile muzeului, întrebările adresate acestuia fiind pertinente, cele mai multe dintre ele vizând istoria modernă şi contemporană. Vizitarea sălii de clasă de la începuturile şcolii româneşti i-a determinat pe elevi să conştientizeze diferenţele dintre prezentul învăţământului românesc şi trecutul acestuia.
Am dovedit că adolescenţii pot avea o conduită civilizată, că pot fi antrenaţi într-o activitate care nu se reduce la binele personal de natură materială, că istoria poate fi interesantă pentru elevul contemporan, iar cultura naţională este elementul ce ne defineşte şi ne oferă un loc printre celelalte naţiuni civilizate. Acest proiect este un prim pas în formarea spiritului civic la adolescenţi, generaţia care mâine va decide calea urmată de întreaga naţiune (modernizarea României realizându-se sub semnul politicii paşilor mărunţi).