Şcoala cu
bune practici

49 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI APLICAŢIILOR PRACTICE SPECIFICE GEOGRAFIEI

Învăţământ gimnazial | Geografie

Propus de: liliana13_dragomir | 07.06.2017 18:59 | Revista cadrelor didactice nr. 40/2017 | 2611 vizualizări

Aplicaţiile practice la geografie, se efectuează atât în orele de curs, cât şi în afara acestora. Articolul reuneste majoritatea tipurilor de aplicaţii practice, într-o taxonomie variată.

Clasificarea activităţilor practice se poate realiza după mai multe criterii, şi anume:
a) după durata desfăşurării:
- de scurtă durată – cuprinse între câteva minute şi o oră, fie în clasă, fie în natură, cuprinzând un volum mic de lucrări
- de durată medie – sunt activităţi ceva mai complexe, care necesită realizarea lor în mai multe etape de observare şi investigare
- de lungă durată – se referă la lucrări complexe de studiu, ce vizează, de exemplu, chiar observaţii meteorologice asupra ţinutului natal, eşalonate pe durata mai multor ani
b) după numărul elevilor participanţi:
- individuale – desfăşurate în clasă, în timpul comunicării şi/sau verificării cunoştinţelor. Exemplu: elevul observă, apoi rezolvă independent un exerciţiu sau o problemă. În cazul elevilor mai mari, se pot efectua observaţii asupra unor fenomene geografice cu scopul de a culege informaţii sau de a realiza eseuri geografice independente.
- de grup – realizate sub formă de excursie, pe durata căreia elevii participă împărţiţi pe grupe, iar fiecare dintre acestea efectuează anumite observaţii, în vederea consolidării cunoştinţelor
- cu întreg colectivul clasei – vizite, drumeţii, plimbări,excursii
c) după competenţele generale formate:
- competenţe specifice geografiei
- competenţe utilizate şi în alte domenii de activitate
d) după mijloacele de realizare:
- fără instrumente speciale – sunt observaţii în cadrul lucrărilor practice în vederea efectuării de exerciţii, a rezolvării de probleme, sau scurte aplicaţii în clasă
- cu harta – măsurători pe hartă, schiţe de hartă,transferul informaţiei cartografice în informaţie scrisă şi invers
- cu instrumente şi aparate (simple sau complexe) – de exemplu: observaţii în vederea studierii cursului unei ape curgătoare
e) după locul desfăşurării:
- în sala de clasă – lucrări practice, exerciţii – aplicaţii direct pe lecţiile predate. Acestea ajută la transmiterea de noi cunoştinţe în timpul predării, reprezintă un mijloc de fixare necesar şi eficient, prezentând avantajul că pot fi realizate la toate tipurile de lecţii, în diferite momente ale lecţiei
- în cabinetele de geografie – sunt cele mai variate şi mai complexe decât în clasă.
Exemple: organizarea diverselor colecţii, confecţionarea de modele, prelucrarea şi reprezentarea grafică a materialului cifric referitor la observaţiile asupra fenomenelor fizice şi economice
- în natură – sunt aplicaţiile de cea mai mare amploare. Acestea se pot efectua, la rândul lor:
• pe terenul geografic – care ar trebui să fie un loc special amenajat în curtea şcolii, pentru observaţii şi aplicaţii de meteorologie, de geografie matematică, de geomorfologie, de hidrologie, de topografie, de geologie, etc
• la punctul geografic de observaţii – acesta este acel loc din afara localităţii unde, pe un teren mai restrâns, se află obiecte geografice diferite, asupra cărora se pot face observaţii şi lucrări specifice conţinuturilor de parcurs din programa şcolară, fără ca acel loc să necesite amenajări speciale
• în cadrul vizitelor la obiective economice, muzee
• în excursii – acestea sunt cele mai variate ca temă şi complexitate, permiţând studiul unor obiecte şi fenomene geografice mai puţin cunoscute sau chiar necunoscute
f) după gradul de complexitate:
- activităţi şi lucrări practice curente – sunt cele care se efectuează imediat pe o temă sau un grup de teme, pentru formarea de competenţe. Exemplele care se pot da sunt numeroase:
• exerciţii şi aplicaţii orale sau scrise bazate pe observare pentru toate tipurile de lecţii ( măsurători pe hartă sau pe glob, localizări pe hartă, exerciţii de citire a instrumentelor, determinări de puncte pe glob sau pe hartă cu ajutorul coordonatelor geografice), realizând legătura între materialul care s-a predat şi materialul care se predă
• lucrările de muncă independentă – cu participarea întregii clase, oganizate pe grupe, fie în clasă, în cabinet sau în natură. Acestor teme ar trebui alocate un număr de ore speciale în sistemul de lecţii.
• lucrări practice de observaţie ( efectuate mai degrabă în natură) constând în: observaţii meteorologice, observaţii fenologice, observaţii asupra mişcărilor apelor râului
- activităţi practice complexe – prin care se urmăreşte perfecţionarea competenţelor. Constau într-un şir de observaţii şi lucrări legate între ele într-o succesiune logică, care au ca rezultat o concluzie asupra obiectului sau fenomenului care s-a studiat pe o perioadă de timp.
Exemple de aplicaţii care utilizează observaţia ce se pot realiza în clasă: descrierea unei porţiuni a hărţii, executarea unor profile, reprezentări grafice, recunoaşterea unor roci şi minerale, lucrări practice pe harta de contur.
Exemple de aplicaţii bazate şi pe observaţie care se pot realiza în natură: ridicarea unui itinerar sau plan, măsurarea vitezei, a debitului şi a secţiunii unui râu, măsurarea altitudinilor, etc. Se mai pot investiga fenomene din orizontul local pe un interval mare de timp, care să se finalizeze printr-o lucrare independentă care poate avea ca temă studiul complex al ţinutului natal, studiul unui obiectiv sau fenomen demografic, agricol sau industrial. Astfel, structurile de învăţare se transformă în structuri de acţiune.
Se impune o atenţionare în ceea ce priveşte selectarea celor mai tipice, mai adecvate lucrări, în deplină concordanţă cu particularităţile de vârstă ale elevilor, cu nivelul lor de cunoaştere şi conţinuturile care urmează a fi predate.
În majoritatea exemplelor amintite în cadrul diferitelor taxonomii, profesorul de geografie are un rol hotărâtor de îndrumare, control şi corectare, sprijinind activitatea elevilor în munca lor de observare. Profesorul efectuează şi independent de elevi cercetare pe teren, pe baza observaţiilor rezultând informaţiile concrete, de detaliu, dar şi cele din urmărirea unor elemente şi procese pe ansamblul regiunii.
În cazul acestuia, metoda observaţiei pe teren se realizează:
a) staţionar – urmăreşte dintr-un loc anume desfăşurarea unui proces, a unor forme de relief în evoluţie, timp îndelungat. Exemple: alunecările de teren, un ansamblu de dune sau de grinduri
b) itinerant – stabileşte mai multe puncte de-a lungul unui traseu, unde insistă pe înre- gistrarea tuturor elementelor specifice acelui loc, dar şi pe corelarea lor în cadrul spaţiului străbătut
Observarea ajută la separarea elementelor principale (cu caracter general) de cele secundare ( cu caracter particular). Se fac aprecieri cantitative – rezultate mai ales prin măsurători, şi calitative – când se colectează probe pentru analize de laborator. Urmează, precum se ştie, întocmirea de profile schematice, schiţe de hartă, realizarea de fotografii, etc. , astfel încât interesul elevilor implicaţi nu se diminuează, ci se menţine la cote înalte până la finalizarea lucrărilor.

BIBLIOGRAFIE:

Vulcu Bujor, Vulcu Lucia (1967) – Aplicaţii practice la geografie, Editura Didactică şi Pedago-
gică , Bucureşti
Maria Enache, Onoriu Dăneţ (1985) – Metodica predării geografiei, Editura Didactică şi Pedago-
gică, Bucureşti
Nicolae Ilinca (2000) – Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti
Octavian Mândruţ (2006) – Didactica geografiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul
pentru Învăţământul Rural

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 25 evenimente

«IUNIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre introducerea camerelor de supraveghere în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și al elevilor? Comentați!

593 voturi | 9 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN