Clasa răsturnată

Clasa răsturnată

Profesor Humă Gabriela
Școala Gimnazială Nr.1 Sărata, județul Bacău

Clasa răsturnată este considerată o mare inovație în procesul
de învățare-predare. După cum sugerează și numele, este o
metodologie prin care modelul de predare este, de fapt, inversat.
În modelul tradițional, lecțiile sunt centrate pe profesor, care
lucrează ca element de legătură între elevi și cunoștințe.
Profesorul prezintă conținutul și elevii ascultă și notează
pentru a studia. Cu clasa răsturnată, elevii au acces direct la
cunoștințe, iar profesorul funcționează ca monitor și mediator.
În acest model, elevii studiază conținutul curricular în avans,
acasă, prin materiale sugerate de profesor. Cunoștințele de bază
sunt dobândite în afara sălii de clasă, unde elevii fac sarcini
propuse de profesor cu privire la domenii specifice. În clasă, mai
târziu, elevii pot expune cunoștințele dobândite și profesorul
are șansa de a aprofunda anumite aspecte, stimulând
interactivitatea în clasă. Toate acestea au scopul de a garanta
înțelegerea și sinteza conținutului.
În prezent, a fi un profesor nu numai că transformă, în grabă,
o serie de concepte care apar în orientările programatice,
atrăgând memorarea și abandonând dezbaterea și reflecția. Nu
este vorba doar de a preda aceleiași tipologii de elev, deoarece
profesorul nu crede în "o singură mărime". Astăzi, a fi un
profesor de succes înseamnă a învăța cu entuziasm și pasiune,
cu creativitate. Este important să atragem elevii spre învățare,
astfel încât aceștia să se simtă motivați și, prin urmare,
să atenueze deficitul de atenție, să combată indisciplina și
să dezvoltăm elevi creativi și interesanți pentru societate.
Astfel, procesul de predare-învățare trebuie să fie accesibil
și agreabil, creând așteptări favorabile. Motivarea situațiilor
de învățare ar trebui să fie creată astfel încât elevii să
poată găsi un sens în învățare. Profesorii spun că nu există
loc pentru a explora dinamica importantă a învățării. Există o
percepție clară că există probleme de gestionare a timpului,
există prea multe conținuturi pentru timpul disponibil și, ca o
consecință, există o serie de practici care sunt centrate pe
profesor, deoarece "nu este timp " să promovăm cercetarea, munca
în proiect și diferențierea pedagogică. De fapt, obiectivele
curriculare nu permit depășirea teoriei, nu oferă spațiu pentru
elevi să aplice teoria, ceea ce sfârșește într-o învățare de
scurtă durată. Astfel, este importantă promovarea
activităților care dezvoltă înțelegerea, permițând relația
strictă dintre teorie și practică. Este important să urmărim,
să întrebăm elevii, să gândim ca ei să empatizăm, să
propunem provocări și soluții la acestea.
Profesorul trebuie să-i facă pe elevi să dezvolte abilitatea de a
aplica cunoștințele în diferite realități. Deci, în mod
special, elevii ar trebui să aibă posibilitatea de a învăța cum
să "gândească", prin manipularea corectă a instrumentelor de
muncă, pentru a dobândi, a prezenta și a analiza informațiile.
Prin urmare, este necesar să adoptăm practici de diferențiere
pedagogică și să promovăm provocările din clasă și din
exterior. Este fundamental să căutăm strategii care să îi ajute
pe toți elevii să reușească, indiferent dacă sunt elevi cu sau
fără nevoi educaționale speciale. Atenția noastră, a
profesorilor, ar trebui să se concentreze mai mult pe elevi. Cu
toate acestea, astăzi, cu o medie de 30 de elevi pe clasă, nu este
întotdeauna ușor să facem muncă experimentală în sala de
clasă. Lecțiile standardizate nu prea permit elevilor să aibă un
rol activ, să aibă rolul principal în procesul de
predare-învățare. Însă, este posibil ca elevii să lucreze
împreună, activ, să se implice în procesul de învățare
într-un mod colaborativ, cooperant, dinamic și inovator, lăsând
în urmă modelul elevului pasiv. Această metodologie de predare
propune lecții mai puțin expozitive, mai participative și
productive, în care elevii se implică mai mult, trezindu-li-se
interesul și motivația, permițând munca în grupuri mici, dacă
este posibil, eterogene, în insule mici, unde toți colaborează
pentru atingerea scopurilor grupului. Permite elevului să-și
construiască propriul material de studiu, folosind diferite
instrumente și să-l împărtășească cu clasa, punând în
practică producția colaborativă - aspectul fundamental al clasei
răsturnate. În acest fel, elevul poate interacționa cu colegii
săi și poate discuta într-un mod viu conceptele și ideile
principale învățate în timpul întregului proces, promovând
lucrul în echipă. Clasa răsturnată creează situații care
permit împărtășirea a ceea ce are fiecare și ceea ce știe
fiecare. Se creează un fel de competiție, care îi determină pe
elevi să caute și să absoarbă majoritatea informațiilor pentru
a arăta, în sala de clasă, că știu tema despre care se
discută. Elevul dezvoltă abilități, cum ar fi auto-managementul,
promovează creativitatea, motivația, sporește stima de sine și
obține autonomia necesară pentru a căuta informații, a planifica
munca și a-și dezvolta responsabilitatea. Cu clasa răsturnată,
timpul lecției este optimizat, odată ce profesorul oferă elevilor
mai multe opțiuni pentru a căuta informații. Elevii obțin
cunoștințe anterioare despre lecție prin materiale oferite în
prealabil de către profesor: texte, cărți, video-lecții și
videoclipuri YouTube, printre alte resurse. Cu aceasta, lecția
poate fi dedicată aprofundării temei, creării de oportunități
mai mari de învățare, clarificării îndoielilor și maximizării
interacțiunii cu exercițiile, activitățile de rezolvare a
problemelor, studiile de caz, munca în grup, schimburile între
elevi și profesor, proiectele și alte activități colective, care
încurajează interacțiunea în clasă, cu promovarea unui timp de
discuție între toți intervenienții.
Profesorul nu mai este marele titular al cunoașterii. În acest
caz, el începe să se comporte mai mult ca un mediator care
monitorizează și ghidează elevul în procesul de învățare.
Profesorul definește conținutul, instrucțiunile și strategiile
de interacțiune. Aceasta îi permite profesorului să creeze noi
oportunități de învățare care îi implică pe toți elevii.
Această metodologie permite profesorului să aloce mai mult timp
pentru a verifica învățarea temelor și a cunoștințelor
dobândite și pentru a înțelege dificultățile elevilor. Permite
o observație directă și mai eficientă, o modalitate continuă de
evaluare a muncii efectuate de elevi, marcarea progresului
fiecărui elev, dacă a cercetat materialele indicate sau este
capabil să aplice concepte și dacă a dezvoltat abilitățile
așteptate și vede rezultatele. Este demn de menționat faptul că
această metodologie permite crearea unor grupuri de nevoi.
Profesorul poate ajuta elevii în funcție de nevoile lor.
Fiecare elev, fără îndoială, are un mod diferit de învățare
și fiecare dintre ei are un ritm diferit de învățare. Această
metodă permite fiecărui elev să-și găsească propriul ritm.
Această diferențiere pedagogică poate fi văzută ca un ajutor
pentru toți elevii, în special pentru cei cu mai multe
dificultăți. Elevii pot participa la grupuri de colaborare, care
pot răspunde nevoilor lor. În sala de clasă răsturnată, elevii
care au mai multe dificultăți de învățare nu se simt rușinați
să ceară profesorilor noi explicații, odată ce conținutul poate
fi revizuit individual înainte de contactul cu profesorul și
clasa. Astfel, acești elevi participă mai mult la lecții și la
rezolvarea de exerciții. Mai mult decât atât, această
metodologie permite variația complexității și profunzimii
conținutului pentru diferite niveluri de capacitate și
înțelegere. Profesorul poate oferi mai multe provocări elevilor
cu mai puține dificultăți și îi poate ajuta pe cei care au mai
multe dificultăți.

Într-o sală de clasă răsturnată, fiecare elev poate învăța
în propriul lui ritm. Învățarea devine personalizată pentru
fiecare elev. Elevii au posibilitatea de a viziona un curs ori de
câte ori au nevoie, pentru a derula înapoi, dacă este necesar sau
pentru a sări peste părți în cazul în care doresc, sau pur și
simplu ei pot pune „pauză“ profesorului lor. Când elevii vin
în clasă, nu este nevoie să fie constrânși de cursul efectiv
și au posibilitatea sa fie implicați mai activ în discuții,
experimente și proiecte. În clasa răsturnată timpul este
petrecut prin practică, învățarea prin colaborare și dezbateri
. Profesorul este acolo pentru a ajuta fiecare elev individual.
Elevii trec prin nivelurile inferioare ale domeniului cognitiv la
domiciliu, în timp ce în clasă accentul este pus pe niveluri mai
ridicate de învățare. În clasă elevii creează, evaluează,
analizează și aplică iar acasă elevii recapitulează si
fixează.
Această nouă abordare a învățării are avantaje și
dezavantaje. Avantajele ar fi următoarele:
• Crește interacțiunea între elevi și profesor;
• Elevii își asumă responsabilitatea pentru propria lor
învățare;
• Elevii nu rămân în urmă deoarece informațiile le pot
obține oricând doresc online;
• Toți elevii sunt implicați în procesul de învățare;
• Conținutul informațiilor este păstrat permanent.
Dezavantaje ar putea fi considerate următoarele:
• Nu toti elevii au calculatoare sau acces la internet;
• Mulți părinți nu sunt de accord cu folosirea mult timp a
calculatorului și a internetului;
• Lipsa motivării elevilor în rezolvarea temelor;
• Rezistența la nou a cadrelor didactice;
• Lipsa unor strategii de evaluare adecvate pentru această
metodă;
• Încărcarea timpului cadrelor didactice.
Cele mai des folosite metode în clasa răsturnată sunt:
• Crearea unor prezentari video sau prelucrarea unor prezentări
deja create;
• Folosirea resurselor educationale de tip deschis;
• Adaptarea resurselor educaționale deschise;
• Folosirea fisierelor video create de elevi.
In "răsturnarea" unei săli de clasă este mai mult decât
distribuirea simplă a conținutului elevilor, astfel încât
aceștia să poată lucra în mod autonom. Este nevoie de timp,
angajament, stăpânire și efort de la profesor. Aplic, de obicei,
clasa răsturnată o dată la fiecare semestru și în fiecare
dintre clasele pe care le predau, indiferent de nivelul de
educație.
Clasa răsturnată – Aplicații- Limba și literatura română
Utilizarea acestei metode a avut ca scop antrenarea clasei de elevi
în perceperea cconstrucției personajului în contextul unui text
narativ• Elevii au fost familiarizati cu învătarea
autodirijată, schimbându-și perspectiva asupra învățațrii.
• Lucrul pe grupe a facilitat schimbul de idei si informatii si a
dezvoltat gândirea critică. • Fiecare elev a avut posibilitatea
să contribuie în cadrul echipei și să se remarce prin modul în
care și-a rezolvat sarcina. • Scopul meu a fost încurajarea
muncii în echipă, care să ofere elevilor oportunitatea de a fi
intuitivi, critici, creativi și de a-și sustine cu
responsabilitate opinia. • De asemenea, este stârnită
curiozitatea elevilor, fiind stimulată dorinta de cunoaștere,
precum si încrederea în capacitatea de sinteză.

Bibliografie
1.Bergmann, J., & Sams, A.,2012, Flip your classroom: Reach every
student in every class every day. Eugene, Or: International Society
for Technology in Education.
2.Center for Teaching Innovation at Cornell University,2017,
Flipping the classroom.
3.
https://www.cte.cornell.edu/teaching-ideas/designing-your-course/flipping-the
classroom.html.