BASMUL - MINUNAT MIJLOC DE EDUCARE A GUSTULUI PENTRU FRUMOS

BASMUL - MINUNAT MIJLOC DE EDUCARE A GUSTULUI PENTRU FRUMOS

Prof. Niculescu Daniela
Şcoala Gimnaziala ,,Ion Petrovici" Tecuci

Convinsă că specia literară în care binele triumfă răul a
rămas de-a lungul veacurilor opera cea mai îndrăgită de
cititorii de toate vârstele, conştientă de valoarea afectivă
transpusă în sufletul micilor cititori prin producerea unei
impresii puternice asupra imaginaţiei şi sensibilităţii
copiilor, prin morala sa pozitivă şi uşor de recepţionat, am
ales să întocmesc o lucrare care să reprezinte un studiu despre
structura, compoziţia şi valoarea educativă a acestei opere
literare păstrate şi transmise din generaţie în generaţie prin
viu grai.
Dacă de la o vârstă foarte fragedă, copiilor le sunt povestite
basme de către adulţii din preajma lor, în clasa a cincea, elevii
studiază această specie literară cunoscând astfel
caracteristicile şi structura acesteia, precum şi posibilitatea
creării unei astfel de opere prin respectarea unor norme: într-un
basm popular domină fantasticul atât în cadrul în care se
desfăşoară acţiunea, cât şi în prezentarea personajelor, care
fie au calităţi hiperbolizate, supraomeneşti, fie sunt fiinţe cu
înfăţişări şi însuşiri supranaturale sau obiecte cu
însuşiri neobişnuite.
Ascultându-le sau citindu-le, copiii îşi exersează atenţia
urmărind cu încordare peripeţiile narate. Basmul este valoros
atât pentru educarea artistică a copiilor, cât şi pentru
dezvoltarea limbajului. Citind basmele, copiii întâlnesc mereu
expresiile care le sunt cunoscute şi se bucură atunci când le
reproduc. Ei memorează cuvintele cu care încep şi se încheie,
precum şi pe acelea care se repetă, astfel expresiile proprii
limbii poporului intră în limbajul lor. Basmul este un minunat
mijloc de educare a gustului pentru frumos, prilejuind cititorului
puternice emoţii estetice, indiferent de vârsta sa.
După câteva ore de studiu la clasă şi după ce au lecturat
toate basmele populare româneşti, elevii de la clasele a V-a au
creat basme având grijă să respecte particularităţile basmului
popular, astfel materializându-se munca lor într-o carte cu titlul
„Basmul popular – prin ochi de copil”, ce cuprinde 11 basme.
Prin studiul acestei specii literare, elevul îşi însuşeşte
caracteristicile acesteia, însoţindu-l pe eroul povestirii pe
drumul iniţierii, unde acesta îşi relevă calităţile,
calităţi ce corespund oricărui tânăr din popor şi care fac din
protagonist un personaj foarte îndrăgit de copiii de toate
vârstele, întrucât pune într-o lumina vie ce e bine şi ce e
rău şi-l determină pe copilul - cititor să-şi însuşească
aceste reprezentări morale. Lectura basmelor prezintă o
deosebită importanţă educativă prin reliefarea calităţilor
tuturor personajelor, care constituie pentru copii modele demne de
urmat sau, dimpotrivă, antimodele (personajele negative).
La clasa a cincea, elevii cunosc caracteristicile
acestei specii literare, unii dintre elevi recunoscând faptul că
„observaseră deja că fiecare basm începe cu ,,A fost odată ca
niciodată…” şi că se termină cu ,,Şi-am încălecat pe-o
şa…”, însă nu ştiau că doar acest tip de poveste prezintă
formule specifice; la fel recunosc preponderenţa cifrelor magice,
prezenţa a două tărâmuri total diferite, izbânda eroului în
final, prezentarea la începutul poveştii a unui împărat care are
trei fii sau fiice şi, mai ales aducerea în prim-plan a unor
elemente fantastice, care îi fascinează şi îi determină să
„născocească” şi ei scenarii asemănătoare în care să se
regăsească ca protagonişti.
Cunoscând foarte bine caracteristicile basmului
popular, elevii mai sus menţionaţi au încercat să creeze
poveşti vechi, mereu însă proaspete - după cum aprecia
profesorul Marius Nica în referinţele critice aduse în Prefaţă
(ca o definire metaforică a basmului în general), respectând tema
generală a acestei specii literare (triumful binelui asupra
răului), dar inventând diverse subiecte captivante sau
inspirându-se din poveşti, desene animate ori basme citite de-a
lungul copilăriei lor.
Primele două basme din capitolul Basme create de copii
având ca model basmul popular au fost create în întregime de
elevi (singuri ori ajutaţi de familie), în care s-au remarcat
numeroase elemente definitorii ale basmului popular (aşa cum au
fost studiate la clasă).
Basmul intitulat „O împărăţie minunată” aduce o noutate în
seria basmelor create de elevi prin faptul că cifra magică
folosită este doi şi nu trei aşa cum ne-am obişnuit. Aşadar,
încă de la început sunt prezentate două fete de împărat, care
se nasc după doi ani de la intervenţia celor doi vraci. Ca şi cum
ar dori să accentueze prezenţa cifrei magice doi pe tot parcursul
textului, eleva abundă în folosirea acesteia, astfel că doi zmei
răpesc fetele de împărat, sunt salvate de doi fraţi, care sunt
ajutaţi de doi cai înaripaţi, iar în final au loc două nunţi
la curtea împărătească. Am acceptat această propunere,
considerând că eleva dispune de o imaginaţie creatoare inedită
pentru structura basmului.
Următoarele nouă basme sunt rodul unei colaborări îndelungi
între elevul propunător şi profesor, întrucât în aceste
situaţii basmele au fost aduse de elevi sub forma unui plan
dezvoltat de idei care a necesitat introducerea unor pasaje de
naraţiune şi de descriere, precum şi înlănţuirea logică a
acestora. Aşadar, cu acordul elevilor menţionaţi am dezvoltat
ideile propuse, făcându-le spontane şi asimilabile pentru
viitorii lectori. Elevii au recunoscut că propunerea subiectelor nu
le aparţine în totalitate, ci s-au inspirat din poveşti, desene
animate ori basme citite în anii precedenţi, însă au făcut
precizarea că au urmărit cu precădere firul narativ, utilizarea
trăsăturilor basmului şi a anumitor elemente de oralitate
(cunoscute din alte opere literare).
În concluzie, basmul popular românesc şi basmele create de elevii
noştri reprezintă o poezie a copilăriei şi a imaginaţiei
ingenue cu care ar trebui să luăm contact mai des (Marius Nica în
Prefaţă), motiv pentru care am decis să-mi asum responsabilitatea
elaborării unei astfel de lucrări, care se doreşte a fi baza unei
serii de compendii dedicate în exclusivitate sufletului sensibil al
elevilor.
BIBLIOGRAFIE
ANDREI, Alexandru 1979, Valori etice în basmul fantastic românesc,
Bucureşti, Societatea literară „Relief românesc”
BÎRLEA, Ovidiu 1956, Cercetarea prozei populare epice, în
Revista de folclor I, nr.1-2
1966, Antologie de proză populară
epică, vol I, Bucureşti, Editura pentru Literatură
CANDREA, Ion Aurel 2001, Lumea basmelor, Bucureşti, Editura
Paideia