AVANTAJELE UTILIZĂRII METODEI ÎNVĂȚĂRII BAZATE PE PROIECTE

AVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII BAZATE PE PROIECTE

Învăţarea bazată pe proiecte oferă o mulţime de beneficii, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.Un număr din ce în ce mai mare de cercetări susţin utilizarea învăţării prin proiecte în şcoli cu scopul de a implica elevii, a reduce absenteismul, a stimula dezvoltarea capacităţilor de învăţare prin cooperare şi a creşte performanţele şcolare .
Din perspectiva elevilor,învățarea pe bază de proiecte prezintă următoarele avantaje:
* Beneficii de natură şcolară la fel de mari sau mai mari decât cele generate de alte modele, elevii implicaţi în proiecte asumându-şi o responsabilitate mai mare pentru propriul proces de învăţare decât în cazul activităţilor bazate pe modele tradiţionale .
* Acces la o gamă mai largă de oportunităţi de învăţare în sala de clasă, oferind o strategie de implicare a elevilor din medii culturale diverse .
* Creşterea prezenţei la ore, creşterea gradului de încredere în sine şi îmbunătăţirea atitudinii față de invățare.
* Posibilităţi de dezvoltare a unor abilităţi complexe, precum capacităţi cognitive de nivel superior,rezolvarea problemelor, colaborarea şi comunicarea
Pentru mulţi elevi, acest stil de învăţare este unul foarte atractiv deoarece derivă din autenticitatea experienţelor. Elevii îşi asumă rolul şi comportamentul celor care lucrează într-un anumit domeniu. Fie că realizează un film documentar despre probleme de mediu, elaborează o broşură turistică pentru a evidenţia locurile cu semnificaţie istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare multimedia despre argumentele pro şi contra construirii unui mall, elevii sunt implicaţi în activităţi reale, care au semnificaţie dincolo de sala de clasă sau şcoală.
Pentru profesori, printre avantajele suplimentare, se numără dezvoltarea profesionalismului şi a colaborării cu colegii, precum şi posibilităţile de a construi relaţii cu elevii . În plus, mulţi profesori apreciază disponibilitatea unui model care se adresează unor categorii diverse de elevi prin existenţa unei game variate de oportunităţi de învăţare. Profesorii descoperă că elevii care beneficiază cel mai mult de învăţarea prin proiecte tind să fie aceia în cazul cărora metodele de instruire tradiţionale nu sunt eficiente.
Alte beneficii ale acestei învăţări bazate pe proiect sunt :
-oferă oportunităţi valoroase pentru abordări interdisciplinare,
-facilitează lucrul în grup şi învăţarea prin colaborare,
-dezvoltă capacităţile de investigare şi de sistematizare a informaţiilor,
-creşte motivaţia învăţării,
-dezvoltă gândirea de ordin superior,
-permite identificarea şi valorificarea unor surse diverse de informare şi documentare,
-stimulează autonomia elevilor în învăţare şi creativitatea acestora,
-oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica şi contribui la realizarea produsului final,
-utilizează metode alternative de evaluare(portofoliu, autoevaluare, proiect).
-pe parcursul proiectului, elevii pun întrebări,caută răspunsuri , scriu în jurnale, folosesc grile de evaluare şi liste de verificare.
Considerând învăţarea bazată pe proiect drept o strategie de învăţare, care contribuie la desăvârşirea formării educative a elevilor, am utilizat-o cu mult succes în activitatea didactică.
Alte avantajele utilizării metodei proiectelor sunt următoarele:
 Prezintă relevanţă deoarece îi implică pe elevi în proiecte complexe şi reale dezvoltându-le abilităţi şi oferindu-le posibilitatea de a aplica cunoştinţele;
 Învăţarea este provocatoare pentru că îi încurajează pe elevi să rezolve probleme complexe şi autentice. Ei cercetează, interpretează şi sintetizează informaţia într-un mod cât mai relevant;
 Promovează învăţarea prin colaborare, învăţarea reciprocă, un tip de învăţare eficient, dar mai puţin practicat în şcoala tradiţională;
 Motiveză dorinţa copiilor de a cunoaşte, de a şti cât mai mult, de a pune în practică, de a se simţi valoroşi fiind în centrul propriei învăţări;
 Învăţarea este interdisciplinară integrându-se în mai multe arii curriculare, permiţând elevilor să utilizeze o capacitate dobândită în cadrul unei discipline, pentru a dobândi cunoştinţe sau a rezolva o problemă în cadrul altei discipline.
Utilizând metoda proiectelor în orele de biologie am respectat următoarele etape:
1. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului. Am urmărit ca tema proiectului să fie una care să stârnească interesul elevilor, pentru ca aceştia să se implice activ şi să reflecte o problemă sau situaţie pe care elevii o pot rezolva investigând.
2. Stabilirea premiselor iniţiale, a cadrului conceptual, metodologic, a obiectivelor, a tipului de informaţii de care elevii au nevoie. În planificarea proiectului, am stabilit obiectivele, conceptele şi principiile esenţiale care urmau a fi abordate. În această etapă am implicat și elevii, pentru ca ei să poată simţi că proiectul le aparţine şi să îşi asume responsabilitatea reuşitei lui.
3. Identificarea şi selectarea resurselor materiale. Am stabilit resursele şi materialele disponibile (manuale, proiecte realizate pe aceeaşi temă, cărţi de la bibliotecă, mass-media, Internet, etc.) şi modalitatea prin care voi ajuta elevii să aibă acces la acestea.
4. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului. Am ales activităţi şi conţinuturi din cât mai multe discipline, care să asigure atingerea obiectivelor din curriculum şi să conducă la găsirea răspunsurilor.
5. Formarea echipelor şi atribuirea sarcinilor. Pentru reușită, proiectul trebuie să-și desfășoare activitatea pe grupe iar pregătirea cadrului didactic şi a elevului pentru ideea lucrului în comun să se facă minuţios. Grupurile au fost formate din 4–5 membri care au avut de îndeplinit obiective precise.
6. Realizarea proiectului. Fiecare grup a colectat informaţiile necesare, le-au selectat, le-au ordonat, le-au clasificat, adresând întrebări, vizitând diverse obiective (dacă sarcina grupului a cerut-o), creând produsul final.
Am elaborat fişe de monitorizare, precum şi criterii de evaluare, care să fie cunoscute de elevi. Am urmărit o gamă întreagă de caracteristici personale ale elevilor: creativitate şi iniţiativă; participarea în cadrul grupului; cooperare; flexibilitate şi deschidere către idei noi.
7. Evaluarea proiectului. Ori de câte ori a fost posibil, am oferit elevilor posibilitatea de a se autoevalua şi de a-şi evalua colegii. Am moderat discuţii în care elevii să poată analiza ce anume a mers bine în procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cadrul investigaţiei lor, etc., fără a critica activitatea colegilor. Elevii au fost apreciaţi atât pentru modul de lucru, cât şi pentru modul de prezentare şi pentru realizarea produsului final.