Aspecte ale comunicării didactice pentru viitor

Aspecte ale comunicării didactice pentru viitor

Ing. Palcuie Daniela
COLEGIUL ENERGETIC – RM. VÂLCEA

Comunicarea didactică pentru viitor are ca scop dezvoltarea unor competențe cheie, și va include metode şi instrumente de lucru noi (poate chiar neconvenționale), adaptate contextului actual, care vor utiliza, pe lângă alte resurse, şi tehnologia disponibilă în momentul în care ele sunt planificate şi puse în practică.

Comunicarea didactică a viitorului are ca scop formarea de competențe necesare într-un moment viitor (care nu este deloc departe). Ne luăm ca reper următoarele categorii de competențe:

- Gândire critică;
- Colaborare/munca în echipă;
- Comunicare clară/eficientă;
- Dezvoltarea creativității;
- Conectivitatea;

- Cultura/Cetățenia.

Copiii de astăzi au predispoziția de a recepta şi integra noul. Au nevoie de stimulare rapidă şi constantă, de gratificare imediată, de feedback imediat, de metode ce folosesc tehnologia actuală (videoclipuri, stimuli puternici, colorați, variați), de stabilirea de misiuni în învățare. Totuşi, în mediul educațional ne interesează cum putem crea în copii disponibilitatea de învățare durabilă. Pentru asta este nevoie să îi motivăm să îşi depăşească zona de confort, să proceseze cerințe multiple (duble, triple), să rămână focusați pe o sarcină pe termen lung, să îşi dezvolte capacitățile de analiză, sinteză, evaluare şi creativitate.

Pentru a dezvolta operațiile gândirii și nivelul raționamentelor, e preferabil ca sarcinile de lucru să fie organizate în doze scurte, clare, de câte 5-10 minute, cu feedback imediat și cu criterii de notare elaborate anterior, împreună cu elevul.

Pentru a putea elabora strategii didactice eficiente si aplicabile activ-participative, este nevoie să conştientizăm şi să ținem cont de următoarele aspecte:

1. Elevul de astăzi are nevoie să i se descrie concret cum arată ascultarea activă, atenția, liniștea în bancă. Are nevoie de stabilire de mize pentru aceasta și de laude pentru comportament stabil sau autocontrol – așa zisa disc indisciplina pozitivă.
2. Elevii au nevoie de laude permanente ale eforturilor, nu ale rezultatelor; lauda inteligenței distruge nevoia de a încerca lucruri noi sau capacitatea de a se ridica din eșec, de teama invalidării valorii personale.

3. Elevul de astăzi are nevoie ca în clasă să existe:
Măcar câte un element de noutate în fiecare zi – în modul de aranjare a mobilei sau în
bogăția de material didactic sau de strategie a profesorului;
Măcar câte un element de ”wow” – ceva care să le stârnească atenția, mirarea;

Câte un rol social atribuit în oră: ”ceasornicar”, “observator social”, “facilitator” , “managerul materialelor”.

De întrebări care le hrănesc ”ego-ul”: ”tu ce părere ai?”/”ce te face s ă crezi asta?”

4. Cel mai bine, elevul de astăzi învață dacă se mișcă. Fiecare profesor – chiar și cel de matematică – poate organiza ora ca s ă existe momente de deplasare, cu un scop anume, din bancă, de regrupare, de schimbare de rol;

5. Elevul de astăzi are nevoie ca toate criteriile de evaluare să fie dinainte stabilite pentru munca lui, clar și transparent, astfel încât s ă se poată nota singur – autoevaluarea. Testele – surpriză, de pedeapsă sau testele-fulger sunt percepute ca nedrepte: sunt bune doar dacă sunt acceptate ca provocări.

6. Orele pot începe de la stabilirea de comun acord a obiectivelor. Ce știu/Ce nu știu/Ce aș vrea să aflu – poate fi organizat într-un tabel, ca set de întrebări la care să răspundă înainte de ora propriu-zisă.

7. Elevii de azi au gândire stelară sau în rețea. Se plictisesc dacă nu există conexiuni între informații către toate domeniile de activitate sau de cunoaștere; au nevoie de provocări cognitive în ritm susținut intr-o predare integrata.

8. Copiii de astăzi au nevoie de trăiri puternice ca să rețină informație. Emoționalul este fundamental pentru memorie și energia de lucru.

9. Copiii de astăzi au nevoie de lideri puternici – de profesori democratici, dar fermi, capabili

să le susțină emoțiile și să stabilească riguros planul de lucru, ce este și ce nu este acceptabil în oră.

10. Fiecare oră nu are nevoie de titlu, ci de transmiterea clară a beneficiilor aduse de ea.

11. Copilul de astăzi are nevoie de ghidaj pentru tehnici de respirație, meditație, autoreflexivitate, centrare în sine, aliniere cu voința și intențiile proprii – mindfulness.

12. Copilul de astăzi are nevoie mai puțin de informație, cât de strategii de lucru și gândire. Înainte de a fi profesori de istorie, geografie sau matematică, va trebui să le arătăm cu ce contribuim la creșterea și rafinarea gândirii lor. Pedagogia gândirii vizibile – cu protocoale sau jocuri de gândire este una dintre cele mai eficiente în lume fiind aplicata in cadrul Proiectului Zero al Universității Harvard.

13. Tehnologia trebuie integrată în învățare. Mobilele, tabletele si computerele nu pot lipsi de pe bancă începând cu clasa a IV-a.

14. Elevul de astăzi învață foarte bine prin joc de rol, prin punerea în pielea personajelor sau a situațiilor istorice, a personalităților științifice etc. Are nevoie de modele pozitive si de empatie.

15. Elevul de astăzi învață foarte mult în afara clasei – vizite, excursii; ar e mare nevoie de mobilitate și diversitate. Activitățile extrașcolare și transdisciplinare au un rol important mai ales daca sunt corelate cu unitățile de învățare pentru o învățare autentică și relevantă.

16. Copilul de astăzi nu suportă educația DOAR cu stiloul în mân ă. Învață făcând lucruri cu mâinile – modelând structuri, machete, instalații; învață negociind, selectând, exprimând opinii personale.

17. Copilul de astăzi are nevoie să își vadă familia efectiv interesată de viața lui școlară.

18. Copilul de astăzi are nevoie să își vizualizeze grafic progresul, direcția, planul de creștere personal
Pentru a pune în practică aceste idei, cadrele didactice trebuie să ia în considerare cele şase concepte ale educației secolului al 21-lea.
1. Cooperarea

Una dintre variantele care funcționează este aceea în care copiii învață în echipe de 2-4 elevi, având roluri sociale şi cognitive precum: secretarul, prezentatorul, verificatorul, ceasornicarul, managerul timpului etc (vă puteți crea propriile roluri şi puteți, uneori, lua idei chiar de la ei) . Ei cooperează pentru a atinge obiectivul comun şi devin adevărați jucători de echipă. Obiectivul comun reprezintă suma eforturilor, talentelor şi deprinderilor fiecărui membru al grupului, având mai mult ă valoare.
2. Gândirea critică

Elevii filtrează, selectează şi sintetizează informația găsită în media într-o formă care are sens pentru ei şi care poate fi aplicată în viața de zi cu zi.
3. Creativitatea

În secolul al 21-lea, o persoana are nevoie sa creeze ceva nou sau într-un mod nou folosind informațiile deja achiziționate. A fi creativ nu înseamnă numai să fii artist în orele de arte vizuale, ci şi a găsi idei noi pentru rezolvarea unei probleme.
4. Comunicarea

Comunicarea este abilitatea de a prezenta informația într-un mod clar şi precis fiind bazată pe ascultare activă. Are diferite scopuri: a informa, a convinge, a motiva şi a instrui. Un elev care comunică eficient este un elev pregătit pentru viață.
5. Cultura /Cetățenia

Este bine ca elevul să fie conștient de tot ceea ce îl înconjoară. Cetățenia si cultura sunt în egală măsură importante pentru formarea lui in vederea dezvoltării competentei interculturale și civice.
6. Educarea caracterului – Conectivitatea

Conexiunea socială îmbinată cu tehnologia şi capacitatea elevilor de a deveni cetățeni responsabili şi activi sunt alte obiective ale şcolii secolului al 21-lea.
Variante folosite cu succes în sistemele de educație ale altor țări sunt învățarea pe bază de proiect, învățarea prin cooperare, schimbarea spațiului convențional (sala de clasă) cu unul neconvențional (natură, curtea şcolii, muzee etc.) – care are, inclusiv, elementul de „nou” şi o mare doză de „real”, „aplicabil”, „practic”.

Bibliografie:
Comunicarea eficientă cu elevii – note de curs ”Asociația Transformarea prin formare”