ABORDAREA TEXTULUI LITERAR DE PROPORŢII: ALEGEREA STRATEGIEI, METODELOR, TEHNICILOR

„Şcoala trebuie să producă nu oameni mari,
ci oameni buni...”
Aurelian Silvestru

Lecţiile de limbă şi literatură română sînt o piatră de temelie la formarea elevilor, ajutîndu-i pe aceştia să depăşească barierile de comunicare, să-şi învingă temerile, nedumeririle şi să înainteze în labirintul vieţii fermi, putînd să-şi argumenteze punctul de vedere în dependenţă de circumstanţe, să facă tangenţe cu ceea ce au învăţat în anii de şcoală, dar mai ales să aplice în cotidian cele învăţate. Toate acestea se tonifică odată cu lecţiile de limbă şi literatură română în care studiază diverse texte literare ce le prezintă diverse arhetipuri, făcîndu-i mai rezistenţi, mai toleranţi, mai oameni. Ei sînt puşi în situaţia de a empatiza trăirile personajelor literare, de a simţi emoţiile acestora prin prizma naratorului care are menirea de a educa cititorul, oferindu-i etaloane sau făcîndu-l să condamne acţiunile dezaprobabile ale acestora.
Învăţămîntul din ţara noastră este structurat pe mai multe etape/cicluri, astfel, unul dintre ele este ciclul gimnazial, care are ca predecesori pe cel preşcolar şi pe cel primar. Fiecare dintre aceste etape are un program educaţional bine închegat care are ca vector educarea copiilor după anumite particularităţi de vîrstă.
Curriculum la limba şi literatura română recomandă un amalgam de texte destinate elevilor absolvenţi ai gimnaziului compatibile cu temele literare înserate în manualul de clasa a IX-a aprobat de Ministerul Educaţiei, lăsînd lista deschisă pentru orice profesor creativ şi receptiv, ca să experimenteze şi altceva decît ceea ce este recomandat. Din punctul nostru de vedere, absolventul de gimnaziu trebuie să citească cu ochii proprii diverse texte literare, inclusiv romane, de aceea am prioritizat studierea textului de proporţii, continuînd itinerariul început în primele clase de gimnaziu.
În lucrarea de faţă ne propunem să analizăm sumar modul de predare şi comprehensiune a romanului „Lătrând la lună” de Aureliu Busuioc în baza diverselor tehnici care ar favoriza înţelegerea acestuia. E de menţionat faptul, că la studierea acestui text, fiecare elev a avut un suport de curs care includea un fragment din roman, imagini şi sarcini în baza textului. Experimentul s-a consumat în cadrul unui set de lecţii (12) cu elevii din clasa a IX-a, pe care ne propunem în cele ce urmează să-l oglindim.
Iniţial, ne-am propus să arătăm elevilor un alt fel de roman decît cel cunoscut de ei pînă atunci, să-i infiltrăm în lumea animalelor, făcîndu-i să înţeleagă că orice vietate posedă sentimente şi emoţii şi, în acelaşi timp, ne văd altfel decît considerăm noi că sîntem. Un alt obiectiv a fost să provocăm în ei dorinţa de a citi integral romanul, ţinînd cont de faptul, că aveam la dispoziţie un singur exemplar. Încă din vacanţa de iarnă am propus unor elevi să-l citească, aşa că atunci cînd am demarat studierea trei deja îl citeseră. Astăzi, consider că obiectivele propuse s-au realizat, deoarece zece din cei douăzeci de elevi înscrişi pe listă au citit romanul cap-coadă, dîndu-ne de înţeles, că se poate face carte şi cu resurse modeste.
Zilnic am experimentat metode şi tehnici adecvate comprehensiunii textului epic care i-au făcut pe elevi mai receptivi, mai aproape de text. Propunem în cele ce urmează o serie de tehnici experimentate în baza textului conform etapelor lecţiei: Evocare – Asocieri libere, Bliţ, Axa cronologică, Cvintet, Cercetarea Împărtășită, Din fotoliul autorului, Alb-Negru. Realizarea sensului – Eseu nestructurat, Dicţionarul, Clusteringul, Diagrama Venn, Harta personajelor, Textul funcţional. Reflecţie – Pixuri în pahar, Argument în patru paşi, Linia valorii, Exerciţii de identificare, Prezentare de grup. Extindere – Lectura romanului, Rezumatul, Compunere – Caracterizare de personaj, Colaj de imagini, SMPR, Maratonul de scriere, Alocuţiunea. Fiecare tehnică a avut menirea să favorizeze comprehensiunea acestui roman şi să-i dezvăluie coloritul specific, ajutînd la construirea puzzelului textului. Ataşăm mai jos secvenţe din cadrul lecţiilor.
Prima lecţie din cadrul acestei unităţi a demarat cu Asocieri libere pentru substantivele „dragoste” şi „prietenie”, repartizînd elevilor foițe cu lipici, pentru a scrie pe ele cîte un cuvînt potrivit pentru fiecare din cele două lexeme. În urma anexării fişelor, am discutat despre similitudini şi diferenţe dintre cele două cuvinte. Propunem cîteva asocieri: dragoste – trădare, foc, încredere, bătaie de cap, loialitate, fidelitate, suferinţă, mîngîere, fericire; prietenie – secrete, încredere, respect, bucurie, aer, dor, ajutor reciproc, veşnicie, devotament. Fiecare elev şi-a motivat asocierea, argumentînd cu exemple. Ulterior elevii au scris un Eseu nestructurat bazat pe aforismul din incipitul temei: „Dragostea ne pune în legătură cu stihiile, şi nu încape îndoială că alături de cele patru elemente: aer, apă, foc şi pămînt, ea este al cincilea. Altfel anticii nu ar fi întruchipat-o în marmură trandafirie, precum au făcut-o.” şi tabloul ce ilustra Naşterea lui Venus de Sandro Botticelli. După scurgerea timpului acordat, cîţiva elevi şi-au citit produsele. Am evaluat frontal ideile abordate în eseu, interdependenţa dintre motto şi imagine, limbajul utilizat şi coerenţa enunţurilor.
O tehnică interesantă ni s-a părut Axa cronologică în care elevii trebuiau să răsfoiască toate manualele de gimnaziu în uz ca să-şi amintească ce texte au studiat semnate de Aureliu Busuioc de-a lungul anilor şi să le plaseze pe o axă a timpului conform apariţiei lor în manual. Anexăm cele găsite: în a VI-a un fragment din textul „Cînd bunicul era nepot”, în a VII-a poeziile „Impresionistă” şi „Bătrînul poet”, în a VIII-a fragmente din romanul „Singur în faţa dragostei”, iar în a IX-a spre sfîrşit de manual, au identificat textul liric „Cearta”. În urma acestei sarcini, am stabilit cîţi dintre elevi au avut voinţa să plece la bibliotecă, pentru cîteva minute, şi să răsfoiască manualele pe care le-au studiat în anii precedenţi.
Conform tehnicii Alb – Negru, elevii au avut de alcătuit definiţii metaforice pentru substantivul „dragostea”. Încorporăm unele exemple: este gingăşie, fericire, loialitate; pare un miracol, nebunie, pasăre; înseamnă jertfă, chin, fericire; nu este veşnicie, dezamăgire, rai; nu pare floare, zi însorită, dulceaţă; nu înseamnă trădare, cuib de viespi, soare. Finalitatea acestei activităţi a avut ca scop exersarea formării metaforelor prin intermediul verbelor copulative. Am evaluat frontal ineditul şi originalul asocierilor propuse pentru lexemul „dragostea”, dezvoltînd în comunicări orale semnificaţia acestora.
Tot la text rămînem, însă de astă dată depăşim barierile fireşti ale acestuia şi ne focusăm competenţele la aplicarea textului funcţional în baza acestuia. În urma selectării textelor funcţionale, care s-ar putea aplica pe text, elevii au fost repartizaţi în grupuri, pentru a scrie cîte unul conform bileţelului extras de către liderul grupului, respectiv aceştia au avut de alcătuit: cerere (de înmatriculare la un liceu pentru Rodica), invitaţie (la un concurs de frumuseţe pentru cîini), CV-ul (Grăsanul) şi scrisoare (Riki către Nancy). Propunem unul din ele, scrisoarea.
Draga mea Nancy,
De cînd te-am zărit prima dată, am fost copleşit de frumuseţea şi graţia ta. Ah, mă simt un prost îndrăgostit, făcînd aceste confesiuni, dar nu mai pot tăcea. Să nu mă iei drept un laş, gîndindu-te că n-am curajul să-ţi vorbesc despre sentimentele mele în faţă, dar cinstit îţi spun cînd mă văd un biet şoricuţ în ochii tăi mari şi căprui mă pierd, muţesc. Nu vreau să mă crezi drept fără cultură, nu aş admite asta niciodată! Vreau să ne vedem. Dacă, însă, nu ai aceleaşi sentimente pentru mine nu face efortul de a-mi răspunde. Mă voi resemna cu soarta cruntă.
Riki
Fiecare lider a prezentat clasei produsul grupului, astfel s-a evaluat structura textelor, conținutul, ortografia şi punctuaţia utilizată, intervenindu-se cu specificări acolo unde era nevoie.
Necesitatea scrierii textelor funcţionale în baza textelor literare este una esenţială, deoarece elevii vor experimenta situaţii tangibile cu cele cotidiene, formîndu-şi competenţa de a scrie texte funcţionale în dependenţă de situaţia pe care viaţa de dincolo de pereţii şcolii le-o va înainta.
O importanţă majoră am dat discuţiei, lăsînd undă verde elevilor, pentru a-şi comunica ideile vizavi de subiectele enunţate. Magnitudinea şi profunzimea efectelor comunicării interpersonale, spunea Ezechil, se datorează faptului că schimbul informaţional şi interpersonal se realizează, în acest caz, între cel puţin doi subiecţi şi nu între două surse materiale. Din acest punct de vedere, considerăm că comunicarea ca abilitate de exprimare este una vitală, deoarece favorizează relaţionarea subiecţilor educaţiei în cadrul orelor de curs, exprimîndu-şi opinia, lansînd întrebări, ascultînd ideile colegilor, tolerîndu-le sau argumentîndu-şi poziţia sa fără a atenta la părerile altora. Uneori discuţia era ca un preludiu pentru activităţile scrise, alteori - ca un deznodămînt al celor scrise.
Educaţia, în cazul dat, este privită ca un sistem de acţiuni specifice orientate la formarea unor calităţi şi atitudini ale personalităţii. Strategiile aplicate în decursul acestor ore au favorizat atingerea obiectivelor iniţiale prin înlănţuirea metodelor şi tehnicilor educative. În acelaşi timp, au fost şi căile de influenţare a conştiinţei, sentimentelor şi comportamentului elevilor.
De aici, conchidem că lecţiile de limbă şi literatură română îşi înfăptuiesc menirea de a forma elevilor de azi şi cetăţenilor de mîine competenţe pentru viaţă, nu pentru şcoală.

Bibliografie

1. Busuioc, A., Lătrând la lună, Cartier, Chişinău, 2012
2. Cartaleanu, T., Ciobanu, M. şi Cosovan, O., Limba şi literatura română Manual pentru clasa a 9-a, Ştiinţa, Chişinău, 2010
3. Cartaleanu, T., et.al., Formare de competenţe prin stategii didactice interactive, Pro Didactica, Chişinău, 2008
4. Ghicov, A., Curriculum pentru disciplina Limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a IX-a, Chişinău, 2010
5. Guţu, V., Pedagogie, ***, Chişinău, 2013
6. Silvestru, A., Fărâme de suflet, Editura TOCONO, Chişinău, 2011