Practici stereotipe și clișee didactice

Practici stereotipe și clișee didactice – clasa a IV-a

Prof. Mariana Ghiulai - Școala Gimnazială Nr. 2 Buftea

Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, la șablon, la
uzură sau rutină. Adesea, unii profesori nu reuşesc să
amelioreze achiziţiile învățării din cauza rutinei pe care nici
măcar nu o conştientizează sau nu vor să o elimine din
activitatea didactică. Clișeele didactice pot fi întâlnite la
orice disciplină, la orice nivel de învățământ. Este foarte
important să renunțăm la aceste clișee; pentru a realiza acest
lucru trebuie să începem cu studierea programei școlare. Voi
prezenta mai jos câteva dintre clișeele întâlnite la clasa a
IV-a (și nu numai ) în orele de limba și literatura română,
matematică și istorie/geografie, precum și câteva soluții
pentru renunțarea la aceste șabloane.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Practici stereotipe Soluții pentru eliminarea lor
Tratarea superficială a programei școlare; desfășurarea
lecțiilor după manual/ auxiliar/ carte de lectură etc. Studierea
programei școlare; căutarea celor mai eficiente resurse pentru
formarea competențelor din programă.
Desfășurarea lecțiilor după același șablon: citirea model,
explicarea cuvintelor necunoscute, despărțirea textului în
fragmente, formularea ideilor principale etc. Ieșirea din aceste
tipare prin utilizarea unor metode de dezvoltare a gândirii
critice:
-„Văd/ Mă gândesc/ Mă întreb”
-„Lectura cu predicții”
-„Cadranele”
-„Jurnalul dublu” etc.
Lecțiile se succedă sub formă de întrebări (puse de profesor)
și de răspunsuri (formulate de elevi). Elevii trebuie să fie
încurajați să-și pună întrebări; utilizarea unor metode care
încurajează copiii în a formula întrebări:
-„Explozia stelară”
-„Cubul” etc.
Lipsa întrebărilor de profunzime (cele care ne pot convinge de
faptul că elevii au înțeles textele citite/ mesajele transmise de
acestea), precum și lipsa întrebărilor de „dincolo de
text”. Exerciții de formulare de întrebări, utilizând metodele
enumerate mai sus ;
Exerciții de argumentare permanentă a răspunsurilor date.
Completarea aceleiași fișe de lectură pentru toate lecturile
citite. Verificarea parcurgerii lecturilor prin metode/ modalități
variate:
-Harta textului – punându-se accent pe cauză –efect;
-Rebusuri;
-Benzi desenate/ carduri cu desene realizate de elevi după anumite
momente ale lecturii;
-Dramatizări/ jocuri de rol.

MATEMATICĂ
Practici stereotipe Soluții pentru eliminarea lor
Planificarea și proiectarea sunt realizate după manualul
școlar. Proiectarea demersului didactic începe cu studierea
programei școlare: competențe generale/specifice, activități de
învățare, conținuturi.
Memorarea definițiilor (figuri geometrice, unități de
măsură). Punerea accentului pe caracterul practic-aplicativ al
predării matematicii: descoperirea caracteristicilor corpurilor
geometrice prin observarea acestora; mânuirea instrumentelor/
obiectelor caracteristice.
Scrierea pe tablă a unei formule de calcul, a unei reguli; elevii o
copiază în caiete și încearcă să o aplice. Învățarea prin
descoperire, problematizarea – copiii trebuie puși în situația
de a ajunge (prin descoperire) la acea formulă/ regulă etc.
Abordarea matematicii ca o disciplină de sine
stătătoare. Legătura cu viața cotidiană, de zi cu zi,
realizarea de conexiuni cu celelalte discipline.
Elevii trebuie să urmeze mereu „pașii predați de profesor”
pentru rezolvarea exercițiilor/ problemelor; nu sunt acceptate alte
soluții, alte căi de rezolvare. Încurajarea elevilor în
descoperirea altor soluții, altor căi de rezolvare a situațiilor
problematice.
Desfășurarea lecțiilor după același tipar, care nu mai
stimulează deloc interesele, spontaneitatea, creativitatea
elevilor. Ieșirea din tipar, din monotonul zilnic; interacţiune
permanentă elev – profesor; utilizarea permanentă a jocului
didactic.
Lipsa materialului didactic intuitiv în introducerea unor noțiuni
specifice. La clasele pregătitoare, I, a II-a materialul intuitiv
nu trebuie să lipsească din orele de matematică; dar și la
clasele mai mari unele noțiuni trebuie inroduse tot intuitiv
(Fracții, Procente).

ISTORIE/ GEOGRAFIE
Practici stereotipe Soluții pentru eliminarea lor
Considerarea manualului școlar ca principalul document-sursă în
activitatea școlară. Studierea programei școlare;
Întocmirea planificării calendaristice și a proiectării
unităților de învățare pe baza programei, fără a avea
manualul „în față”;
Citirea repetitivă a lecției din carte în orele de
istorie/geografie Identificarea de surse istorice/geografice
utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de
informare și comunicare;
Studierea Lecturilor istorice; Lecturilor geografice;
Schema lecției scrisă pe tablă de profesor și copierea acesteia
în caiete. Utilizarea metodelor interactive în lecții: Caruselul,
Cafeneaua, SINELG, Diagrama Venn;
Convingerea că lecţiile nu se pot desfăşura decât ȋn spaţiul
clasei, în organizarea clasică. Lecțiile de istorie pot fi
desfășurate în muzee, case memoriale, biblioteci; cele de
geografie oriunde în natură;
Evaluarea – teste scrise Concursuri pe teme istorice/geografice de
tipul Cine știe, câștigă! la nivelul clasei sau între clase;
Realizarea de mape de tipul Știați că...?
Realizarea de proiecte, portofolii pe teme istorice date;
Lipsa materialului didactic sau utilizarea materialului didactic
necorespunzător. Lucrul cu resurse, instrumente și materiale
didactice specifice disciplinei (inclusiv aplicații digitale).
Lecțiile se desfășoară în permanență frontal. Exersarea
lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în
grupuri de lucru, a cooperării cu persoane diferite în realizarea
unei sarcini de lucru

Bibliografie:
- CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți;
- Vizitiu, Marius. Clișee didactice întâlnite în
învățământul primar. În revistaprofesorului.ro, 2019.