Gândirea critică, lectura și lecțiile ERR

Studiu de specialitate
Gândirea critică, lectura și lecțiile ERR

Cîrlescu Iulia-Adriana
Şcoala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Vaslui, judeţul Vaslui

A gândi corect, critic asupra unui conţinut de idei înseamnă mai mult decât a înţelege ceea ce ai citit. Asta presupune dorinţa şi înclinaţia elevului de a se implica în citirea atentă a textului şi de a conferi anumite sensuri şi semnificaţii acestuia.

Gândirea critică constă în procesul mintal de analiză sau evaluare a informației, mai ales afirmații sau propoziții pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de reflecție asupra înțelesului acestor afirmații, examinând dovezile și raționamentul oferit și judecând faptele.
Afirmarea gândirii critice reprezintă o modalitate de promovare a unei alte maniere de învățare. „Critica” în educație se referă la imperativul trezirii conștiinței, a creșterii sentimentului de participare a celui care învață, la construirea propriei personalități. Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice își propune un demers centrat pe stimularea curiozității, pe formularea unor păreri originale, pe dezvoltarea de probleme, dar mai ales pe dezbaterea responsabilă a ideilor, pa acceptarea democratică a părerilor fiecăruia, ca și pe implicarea activă și motivată a tuturor subiecților acțiunii de învățare.
Învăţarea gândirii critice se realizează eficient când sunt respectate anumite condiţii: crearea unor situaţii de învăţare pentru ca elevii să-şi exerseze procesul gândirii critice şi alocarea timpului necesar pentru aceasta; încurajarea elevilor să gândească independent, să speculeze şi să reflecteze; acceptarea diversităţii de opinii şi idei; implicarea activă a elevilor în realizarea învăţării, prin confruntarea de idei, prin colaborare şi cooperare pentru a găsi soluţii adecvate; convingerea elevilor că nu riscă să fie ridiculizaţi pentru opiniile exprimate; încrederea în capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic; aprecierea pozitivă a gândirii critice, manifestată în orice situaţie.
Metodele de gândire critică nu sunt o materie de studiu, o disciplină de învățământ, ci un demers pozitiv, un proces activ de interogație constructivă care obligă elevul să gândească în mod autentic la ceva: „Cum și unde pot folosi aceste cunoștințe?”, „Ce reprezintă aceste cunoștințe pentru mine?” ș.a.
Metodele de gândire critică, dacă sunt aplicate consecvent și nu sporadic, dau rezultate foarte bune la clasă. Deprinderea elevilor cu aceste metode poate fi făcută încă din primele zile de școală. Aplicarea lor pare o joacă, în care se îmbină comunicarea cu desenul, lectura imaginilor, relatări din experiența lor de viață, vizualizări, crearea unor povești inventate de ei ș.a.
Dacă sunt învățați de mici să gândească critic, elevii vor fi pregătiți pentru ce le oferă și le vor cere școala și societatea în viitor.
Lectura sau cititul este un proces cognitiv complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a construi sau de a deriva sens și înțelegere. Lectura dezvoltă limbajul, este folosită pentru comunicare, în schimbul de informații și idei. Interacțiunea dintre text și cititor este modelată de cunoștințele, experiențele, atitudinile și limba comunității de unde provine cititorul, de poziționarea lui din punct de vedere cultural și social.
Procesul de lectură necesită o preocupare continuă care se dezvoltă și rafinează în timp. În plus, cititul necesită creativitate și analiză critică. Lectura este un proces complex și de aceea nu poate fi limitată la a avea doar o interpretare sau două. Lectura nu are reguli concrete. Ea permite cititorilor să își creeze propriile interpretări. Acest proces de interpretare permite o explorare profundă a textelor.
Modul de a citi critic, reflexiv, eficient un text se dobândeşte prin învăţare. Pentru aceasta în cadrul lecţiilor şi activităţilor didactice trebuie organizate ateliere de lectură.
Procesul planificării este împărţit în trei etape:
Înainte de a începe lecţia
Motivaţia: De ce este valoroasă această lecţie? Cum se leagă ea de ceea ce am predat deja şi de ceea ce voi preda mai departe? Ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie?
Obiectivele: Ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi explorate sau transmise? Ce vor putea face elevii cu acestea?
Condiţiile prealabile: Ce trebuie să ştie şi să poată face un elev deja pentru a putea învăţa această lecţie?
Evaluarea: Ce dovezi vor exista că elevul a învăţat lecţia?
Resursele şi managementul timpului: Cum vor fi gestionate resursele şi timpul pentru diversele activităţi?
Spargerea gheții precede începutul lecției. În acest moment oferim elevilor. Un moment de bună dispoziție, de cunoaștere și autocunoaștere; instaurăm o atmosferă plăcută, fără inhibiții, sugestii de petrecere plăcută a timpului liber.
Exemple:
1. Lecția „Ionică mincinosul” după Alexandru Mitru
„Eu sunt acela”
• Descrie și caracterizează un coleg din clasă.
• Elevul care se recunoaște în descrierea și caracterizarea făcută se va ridica în picioare și va spune „eu sunt acela”.
2. Lecția „Doi călători” , de Alexandru Mitru
• Desenează ce îți trece prin minte pentru:
călător drumeț migrator trecător pasager

Lecţia propriu-zisă
Evocarea reprezintă acel segment din lecție în care elevii sunt îndemnați să-și amintească despre un anumit subiect, să anticipeze și să stabilească scopuri pentru investigațiile lor. Consecințe: elevii devin conștienți de propria lor gândire; își folosesc limbajul propriu; devin curioși și vor participa activ.
Exemple:
1. Lecția „Diamante și reptile”, de Charles Perrault
Termeni cheie
• Scrie în perechi un scurt text folosind cuvintele: mama vitregă, fiicele, zâna, broaște și șerpi, pedeapsă
2. Lecția „Ionică mincinosul” după Alexandru Mitru
Brainstorming
• Scrie tot ce îți vine în cap despre minciună.
Realizarea sensului reprezintă acel moment din lecție în care elevii integrează ideile din textul citit în propriile lor scheme de gândire pentru a le da sens, pentru a le înțelege. Două preocupări domină această fază: transmiterea materialului către elevi și investigarea activă a materialului. Consecințe: susține efortul elevilor în mobilitatea propriei gândiri; menține implicarea în interesul elevilor.
Exemple:
1. Lecția „Școala lui Fănuță”, după Spiridon Vangheli
Aflarea reacției cititorului
• Citește textul „Școala lui Fănuță”.
• Răspunde la întrebări: „Cine îi putea fura noaptea ghiozdanul?”; „În ce clasă credea Fănuță că va intra?”; „De ce nu l-a primit directorul pe Fănuță la școală?”; „Unde se află Școala lui Fănuță ?”
Ciorchinele
• Completează „ciorchinele” cu informații din text.

2. Lecția „Doi călători” , de Alexandru Mitru
Stabilirea secvențelor evenimentelor
• Citește textul „Doi călători”.
• Stabilește ordinea logică a fragmentelor. Numerotează-le.
• Verifică cu colegii de echipă ordinea pe care ai stabilit-o.
• Transcrie primul fragment.
Reflecția este etapa în care elevii folosesc ceea ce au învățat. Scopuri: asimilarea cu adevărat a unor cunoștințe noi și restructurarea activă a schemelor mentale; reformularea cu propriile lor cuvinte a celor învățate; schimbul de idei între elevi, dezvoltarea vocabularului și a capacității de exprimare. Consecințe: învățarea autentică și durabilă; înțelegerea reală a cunoștințelor dobândite sub îndrumare; clasa devine o comunitate de învățare.
Exemple:
1. Lecția „Banul muncit” , de Alexandru Mitru
Cvintetul
• Scrie un cvintet despre Iliuță.
2. Lecția „Păcală vinde vaca unui copac”, de Iosif Nădejde
Ju rnalul dublu
• Completează tabelul cu fragmentul preferat și comentează-l.
fragmentul comentariul

3. Lecția „Doi călători” , de Alexandru Mitru
Citiți/ Gândiți/ Comunicați
• Comentează motivele care l-au determinat pe tânăr să urce în copac.
• Notează trei argumente pentru afirmația: „Sfatul bun se prinde doar de mintea celui ce-l ascultă.”
• Scrie trei situații care ar fi schimbat cursul acțiunii.
După lecţie
Extindere Activitățile de extindere servesc mai multor scopuri. Cel mai important dintre acestea este de a le oferi elevilor ocazia să-și dezvolte ideile și să exerseze independent aplicațiile propuse de lecție.
Exemple:
1. Lecția „Păcală vinde vaca unui copac”, de Iosif Nădejde
Diagrama Venn
• Realizează o comparație între:

2. Lecția „Doi călători” , de Alexandru Mitru
Poster/ Turul galeriei
• Realizează un poster (desen) în care să fii unul din personajele lecturii.

Avantajele organizării lecţiei în cadrul ERR: elevul îşi formează propriul stil de învăţare, elevul învaţă făcând, rezultatul învăţării este axat pe competenţe, nu pe cunoştinţe.
Cadrul ERR de organizare a lecțiilor promovează o mai mare flexibilitate în organizarea lecției și, pe un fond destins, de cooperare, de activizare și interrelaționare, învățarea devine mult mai captivantă iar motivația pentru învățare crește. Accentul nu cade în primul rând pe conținutul învățării, ci pe modalitatea în care elevii învață pentru a rezolva probleme. Elevii învață să gândească mai bine dacă li se oferă posibilitatea de exersare a gândirii, dacă li se creează ocazii numeroase pentru a cerceta, experimenta, investiga împreună conștientizând procesul gândirii efectuate.

Bibliografie:
Jeannie L. Steele, Charles Temple ,,Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii critice”, vol. 1,2
Dumitru, I. A., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000;
Steele, J. L., Meredith, K. S., Temple, Ch., Promovarea gândirii critice, Ghidul II, 1998;
Bratu, Gabriela, Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2001.