Şcoala cu
bune practici

43 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Caleasca de aur a regelui dac

Învăţământ gimnazial | Istorie

Propus de: carmen_soare | 08.08.2018 12:36 | Revista cadrelor didactice nr. 47/2018 | 1657 vizualizări

Copil fiind, am crescut aproape de acest loc și consider că orice om are dragoste față de locurile în care s-a născut, față de pământul care l-a ajutat să facă primii pași.

CALEAȘCA DE AUR A REGELUI DAC
DROMICHETE ENIGMA DE LA PISCUL CRĂSANI

Prof.Maria Gheorghe
Şcoala Profesională Specială nr.2
Bucureşti
Copil fiind, am crescut aproape de acest loc și consider că orice om are dragoste față de locurile în care s-a născut, față de pământul care l-a ajutat să facă primii pași. Nicărieri în lume cerul nu este mai frumos decât în locul natal pe care l-ai privit prima oară.
Așadar să ne îndreptăm pași spre Piscul Crăsani din Jud. Ialomița....
Mergând pe șoseaua națională ce duce de la Urziceni la Slobozia..la Balaciu, cotind la dreapta pe o șosea pietruită, trecem podul peste râul Ialomița ( deși denumirea acestui râu în limba slavonă înseamnă ,,pustiu” – și te-ar duce cu gândul că întreaga câmpie e pustie, nu este așa, zona este locuită de oameni gospodari care respectă tradiția străbună în numele lui Dumnezeu).
Dar tot mergând....priveliștea îți taie răsuflarea. Pentru un moment ai senzația că ești la munte, dar realizezi că locul este asemănător cu o piramidă.
La poalele acestui deal se află localitatea Crăsanii de Jos.......Există aici o uliță care se numește - Dacii liberi .
Oare ne aflăm în mijlocul unei dave de câmpie a regatului dac?
La orizont se află PISCUL CRĂSANI.......
Marele istoric VASILE PÂRVAN în ,, Getica ” o numește HELIS - CETATEA SOARELUI ( probabil datorită soarelui arzător al Bărăganului) iar renumitul geograf PTOLEMEU o numește în ,, Geografica„- NETINDAVA . Dava aceasta ar fi fost distrusă de barbari cu un veac înainte de Hristos. În timpul năvălirii barbare populația geto-dacă s-ar fi retras în locuri protejate de tufișuri și păduri dese. Acest fenomen ar explica de fapt existența multor vestigii descoperite pe cursul râului Iolomița aproape de o pădure pe care localnici o numesc ,,La Grec” .
Dar din cercetările lui Vasile Pârvan constatăm că la PISCUL CRĂSANI a fost odată ,, REȘEDINȚA REGELUI DAC DROMICHETE” cel care acum 2400 de ani, îl invinge de două ori pe Lisimah, fost general în armata lui Alexandru Macedon, devenit rege după moartea acestuia. Localnicii octogenari din Crăsani și Copuzu povestesc că din vechime circulă un ,,zvon” precum că ,, Regele Dromichete avea o caleașcă de aur pe care a îngropat-o undeva în acest deal” . Acesta ar fi după părerea lor și motivul pentru care an de an echipe de arheologi cercetează zona.
Despre Piscul Crăsani localnicii spun că ,, movila au făcut-o muierile pe vremuri” – să se ascundă probabil de străinii care-și săpau bordeie. Este posibil ca pe acest pisc să se fi desfășurat în vechime ritualuri pentru cinstirea altor zei.
Mărturie stau dovezile arheologice ale regretatului arheolog NICULAE CONOVICI în care se arată că a existat o marea cantitate de obiecte magice și numărul mare de idoli depuși în zona sacră a piscului ,, SAGNA” - cum o numesc copuzenii.
,, Zona sacră era formată dintr-o curte interioară de formă pătrată , având în centru un altar decorat cu motive solare și era înconjurată pe de toate parțile "de un ansamblu de clădiri, asemenea unei mănăstiri", a scris negru pe alb Conovici. Din zona sacră s-au scos vase pentru jertfe, cu teste de berbece sau țap pe capace, clondire pentru libatii ( vase de sticlă cu gâtul lung pentru vărsarea vinului în cupe), în formă de corn, decorate cu căpățani de cal, străchini cu capete de păsări, o duzină de idoli femei și o sumedenie de amulete din arșice de miel și oaie ( oase ale articulației piciorului), folosite pentru ghicit , ca pe niște zaruri. Pe un tron rotund stau două femei idol înveșmântate în rochii bogat ornamentate, iar un idol bărbat stă cu mainile si picioarele larg desfacute și seamana leit cu Caloianul nostru, adus ca jertfă în ritualul de chemare a ploii, de către paparude. Conovici a găsit câteva artefacte de magie, formate dintr-un tub de os cu o margine lațită, în care s-au pastrat pietricele pentru descântece.
"Echipamentul ritual și magic al locuitorilor de la Piscul Crasani era impresionant de vast", a scris Conovici. ,, El mai cuprinde simulacre de paini sau turte decorate cu crestaturi, o piramidă alungita, trei sfere, un cilindru, un topor miniatural perforat și un simulacru de sâmbure, toate din lut ars. Alte obiecte stranii folosite in magia locului sunt fluierele-șuieratori din os de oaie, cu o perforație în formă de semiluna, aproape de unul din capete ”care erau folosite pentru chemarea duhurilor strabunilor”.
Multe din aceste ritualuri s-au păstrat și în zilele noastre. Si poate nu întâmplător în tot județul și nu numai se obișnuiește ca atunci când cineva face febră să fie învelit în frunze de brozan (bozie) și lipan pe care se toarnă țuică.
,, Brozul”- se pare că a fost pe vremuri ,, zeiță a vegetației”care alunga mușcătura șarpelui și a febrei, înrudită cu zeița Paparuda și cu zeul indian Rudra, stăpânul fenomenelor meteorologice.
Multe dintre aceste ritualuri au fost folosite și la ,,descântece”, exemplu ,,cel ce alungă junghiul cu mătura”
La aproximativ un kilometru de Piscul Crăsani se află și satul Copuzu bogat în vestigii istorice.În urma săpăturilor arheologice au ieșit la iveală străchini scunde de lut cu coastele incizate de brauri (fașe), ce înfășoară vasul ca niște valuri.
Așezarea este fortificată cu un șant de apărare și a adăpostit numeroase bordeie.Cimitirul satului seamănă cu ,, un sanctuar”. Cruciile sunt mici și foarte mici. Chiar circulă o vorbă printre localnici ,, nu-ti face monument” ,, fă-ți o cruce mică pe care s-o poți căra în spate, pe lumea cealaltă”, așa cum și-a cărat Mântuitorul propria cruce.
În cimitir găsim și dovezi ale primilor locuitori ai satului. Scheletele în poziție chircită, la căpătâiul cărora rudele au îngropat vase cu ofrande, în care s-au păstrat grăunțe carbonizate de alac și mei ( specii de grâu).
A fost cea dintâi dovadă a sfințeniei locului.
Este aici oare, o lume protejată de zei?! Datorită ofrandelor pe care le ofereau străbunii noștrii geto-dacii zeilor?!
Este o zonă protejată de Dumnezeu?! Pentru că nu departe de acest loc se află și Mănăstirea Crăsani – un loc mirific- care are hramul Sfântului Andrei și Sfânta Parascheva. Pentru că se spune că pe aici a trecut cu siguranță primul Apostol al Domnului, Andrei.
Oare bunul Dumnezeu îi va ajuta, oare, pe localnici să găsească ,, CALEAȘCA DE AUR A REGELUI DAC DROMICHETE”?!

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 47 evenimente

«APRILIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Vocea profesorilor

Ce întrebări i-aţi pune unui specialist în predarea-învăţarea-evaluarea online? Echipa Didactic va obţine răspunsurile pentru dvs!

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre introducerea camerelor de supraveghere în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și al elevilor? Comentați!

296 voturi | 7 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN