Unul dintre cele mai dezbătute subiecte de discuție atunci când vine vorba de educație o reprezintă temele pentru acasă. Cât sunt de utile? Care e numărul optim de ore pe care un elev ar trebui să-l petreacă efectuând temele? În ce condiții temele pot deveni mai mult ineficiente decât utile pentru copii?

În acest context, am invitat-o pe Delia Lungu, psiholog și specialist Intuitext în educație să ne răspundă la o serie de întrebări despre temele pentru acasă și eficiența lor pentru un bun parcurs educațional pentru elevi.

Delia, la un moment dat s-a discutat despre faptul că, până la liceu, temele ar trebui să dureze cel mult două ore. Care crezi că ar fi intervalul de timp corect, sănătos și eficient pe care copiii ar trebui să-l dedice temelor, după un program destul de încărcat deja de la școală?

Studiile de psihologie educațională ne arată că timpul sănătos alocat temelor de casă în fiecare zi pentru copil este în funcție de vârsta lui. Marea lor majoritate au ajuns la un consens și au formulat o „regulă“, regula celor 10 minute: clasa I - 10 minute, clasa a II-a 20 minute, gimnaziu între 50 și 80 minute.

Rămâne de văzut cum aceste recomandări pot fi aplicate efectiv în sistemul educațional românesc din prezent, deoarece sunt multe alte aspecte de luat în considerare: de exemplu, încărcarea programei, așteptările părinților și ale profesorilor, cât de atractivă este lecția predată de cadrul didactic, cât din lecția predată la școală este reținută de elev încă din clasă etc.

De asemenea, e important de avut în vedere și cât de atent este copilul în perioada în care-și face temele. Mulți părinți spun că ai lor copii stau la birou cu temele în față ore în șir, dar cea mai mare parte din timp, atenția lor este în altă parte.

De aceea, ideal este să se găsească soluții astfel încât copilul să-și poată păstra mai mult timp atenția pe ce are de făcut. Pentru asta e nevoie de un climat pozitiv creat la școala de către cadrele didactice, dar și acasă de către părinți, astfel încât copilul să poată învăța din plăcere.

În raport cu celelalte țări, potrivit raportului OECD din 2014, elevii din România se află pe locul 6 în topul țărilor cu cele mai multe teme pentru acasă primite de adolescenții în vârstă de 15 ani.

Sunt psihologi (Alfie Kohn, de pildă) care susțin că temele pentru acasă nu au beneficii dovedite, ba mai mult privează copiii de la a practica activități recreative. În ce măsură crezi că temele sunt utile și care ar fi, din punctul tău de vedere, beneficiile lor? Dar dezavantajele?

Ca să găsim răspuns la această întrebare consider că este important să ne uităm și să analizăm cercetările care se fac în domeniu și să ne uităm mai puțin la părerea unor specialiști, luați individual.

Rezultatele studiilor care s-au făcut pe subiectul eficienței temelor pentru acasă din 1987 până în 2003 au fost reunite într-o metaanaliză de către cercetătorii de la Duke University.

Rezultatele arată, în general, o influență pozitivă a temelor pentru acasă în ceea ce privește performanța la școală.

Studiile arată că există o influență mai evidentă pentru clasele VIII-XII decât pentru clasele I-VI.

Altfel spus, pentru clasele I-VI temele pentru acasă sunt utile într-o măsură mai mică decât pentru clasele VII-XII.

Și alte studii, după 2003, vin și spun cam același lucru: că temele pentru acasă se dovedesc a fi utile mai ales începând cu ciclul gimnazial.

Cât de utile crezi că sunt notele, calificativele? Crezi că acest sistem de evaluare încurajează competiția sau colaborarea între copii?

Notele și calificativele arată o evaluare a cunoștințelor elevului într-o anumită zi, la o anumită materie. Cu alte cuvinte, notele și calificativele nu reprezintă „valoarea copilului“, deoarece acesta își poate îmbunătăți oricând performanță.

Aceste sisteme de evaluare încurajează competiția între copii în funcție de modul în care sunt folosite: dacă părintele își compară mereu copilul cu alți copii: „Tu ai luat 8, dar Maria a luat 9. Ea de ce poate și tu nu?“

Nota sau calificativul e important să fie comunicată doar copilului respectiv pentru a-și putea evalua performanțele în timp, dar raportându-se la el însuși, fără să se compare cu alți copii.

Dacă părintele și cadrul didactic folosesc comparația între copii în funcție de performanțele lor, atunci copiii vor fi centrați pe ce rezultate au obținut ceilalți și pe competiție, și mai puțin pe ideea de a învăța cu plăcere.

Și studiile arată că atunci când suntem focusați pe proces, pe ce facem acum și aici, și încercam să lucrăm cu drag vom obține, în timp, rezultate.

Dar, pentru asta, este important să-mi compar evoluția tot în raport cu mine, nu cu ceilalți. Așa, capăt mai mare încredere în ceea ce pot face și progresul meu este real.