Raport de cercetare. Barometrul Stării de Bine în rândul profesorilor

InIm Institute a lansat azi raportul Barometrul Stării de Bine în rândul profesorilor din România. Studiul analizează starea de bine a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar din România, pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion național format din 1.518 educatori, învățători și profesori care activează în învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

Iată câteva dintre rezultatele cercetării.

Starea de bine afectivă

31% dintre profesori declară că experimentează o stare de bine cu o frecvență ridicată (des sau foarte des), un procent comparabil cu cel înregistrat în rândul medicilor de familie (30%), însă semnificativ mai scăzut decât cel observat în populația urbană activă (39%).

Deși starea de bine nu prezintă diferențe semnificative în funcție de vârstă, aceasta variază considerabil în raport cu nivelul de învățământ la care predau cadrele didactice: 39% în învățământul preșcolar, 33% în ciclul primar, 27% în ciclul gimnazial și 28% în învățământul liceal. Totodată, frecvența stării de bine tinde să scadă odată cu creșterea experienței profesionale, de la 37% în cazul profesorilor cu mai puțin de 5 ani vechime, la 29% în rândul celor cu peste 20 de ani de experiență. De asemenea, profesorii din mediul rural raportează mai frecvent o stare de bine comparativ cu cei din mediul urban (35% față de 28%).

Satisfacția față de muncă

Pe o scală de la 1 (extrem de nemulțumit) la 7 (extrem de mulțumit), 39% dintre profesori au acordat scorurile 6 sau 7, indicând un nivel foarte ridicat de satisfacție față de muncă. Acest rezultat este comparabil cu cel înregistrat în rândul medicilor de familie (36%).

Nivelul de satisfacție profesională tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă, de la 48% în cazul profesorilor cu vârsta sub 30 de ani la 38% în rândul celor de peste 45 de ani. De asemenea, satisfacția variază semnificativ în funcție de ciclul de învățământ în care activează cadrele didactice: 54% în învățământul preșcolar, 49% în ciclul primar, 31% în ciclul gimnazial și 33% în învățământul liceal. Totodată, niveluri mai ridicate de satisfacție sunt raportate de profesorii din regiunea Ardeal (44%) și de cei din mediul rural (44%), comparativ cu media națională.

Echilibrul dintre viața personală și muncă

Doar o treime dintre profesori (33%) apreciază că au un echilibru bun sau foarte bun între viața profesională și cea personală. Acest procent este comparabil cu cel înregistrat în rândul medicilor de familie (38%), însă semnificativ mai redus decât cel observat în populația urbană activă (55%).

Percepția asupra echilibrului dintre muncă și viața personală este cea mai scăzută în categoria de vârstă 30–44 de ani (27%), aspect ce poate fi explicat prin responsabilitățile suplimentare asociate creșterii copiilor mici. De asemenea, profesoarele raportează un nivel mai redus al echilibrului muncă–viață personală comparativ cu profesorii bărbați (32% față de 41%), diferență ce poate fi asociată cu distribuția inegală a responsabilităților domestice. Un echilibru mai favorabil este raportat de cadrele didactice din învățământul preșcolar (40%) și primar (38%), de profesorii cu o experiență profesională mai mică de 5 ani (44%), precum și de cei care activează în mediul rural (39%).

Nivelul de stres

Analizând frecvența situațiilor stresante experimentate la locul de muncă în ultimele patru săptămâni, se observă că profesorii (51%) raportează un nivel de stres mai ridicat comparativ atât cu medicii de familie (45%), cât și, într-o măsură semnificativ mai mare, cu populația urbană activă (26%).

Frecvența situațiilor stresante este mai ridicată în rândul femeilor decât al bărbaților (52% față de 40%) și, în mod surprinzător, în mediul urban comparativ cu mediul rural (53% față de 48%). De asemenea, cadrele didactice din învățământul preșcolar (41%) și primar (48%) raportează mai puține experiențe stresante decât cele din învățământul gimnazial (56%) și liceal (53%). Cel mai ridicat nivel al stresului profesional este înregistrat în București, unde 59% dintre profesori declară că s-au confruntat frecvent cu situații stresante.

Riscul de burnout

Riscul de burnout a fost evaluat pe baza autoevaluării frecvenței de manifestare a cinci simptome specifice, prezentate în detaliu în secțiunea următoare. Comparativ cu medicii de familie, cadrele didactice prezintă un risc mai ridicat de burnout, proporția celor aflați în această categorie fiind de 14%, față de 10% în rândul medicilor.

Cele mai ridicate niveluri ale riscului de burnout sunt înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta sub 45 de ani (19%), al cadrelor didactice din București (19%) și al celor care predau în ciclul gimnazial (17%).

Descoperiți raportul complet pe siteul InImInstitute.com.