„Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile finite și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune”, spunea Francesco Orestano. Într-adevăr, câte reușim să facem doar în copilărie, câte reușim să vedem și să înțelegem din acest castel în care regii sunt copiii! Copilăria este începutul tuturor începuturilor, e începutul primelor zile de viață, începutul primei iubiri și a primei prietenii. Miracolul oricărei copilării este că, oricât de apăsătoare ar fi împrejurările în care se petrece, sufletul copilului păstrează o inocență sub atingerea căreia totul împrumută ceva din farmecul unui basm, și chiar dacă, odată cu trecerea anilor, inocența se va pierde, ceea ce rămâne va fi memoria intactă a întâmplărilor trăite în acea vreme. Copilăria este o lume duioasă, dulce, lină, fermecată, în care orice se poate întâmpla. Și, dacă există copilărie, trebuie să existe și dragoste. Pornind de la acest argument, ne-am propus organizarea unui concurs adresat cadrelor didactice, prescolarilor si scolarilor din invatamantul primar.